„Oedipe”, pe scena Festivalului Enescu: Opera care te învață că „omul este mai puternic decât destinul”

În urmă cu 77 de ani, pe scena Operei Garnier din Paris, compozitorul George Enescu își vedea îndeplinit un vis: opera „Oedipe”, pe care i-o dedica soției sale, Maruca, avea premiera mondială. Două decenii mai târziu, în 1958, spectacolul era prezentat publicului din România în cadrul primei ediții a Festivalului Internațional „George Enescu”. Peste alți încă 55 de ani, la București, într-o seară de septembrie, spectatorii aflați în sala de concert și cea de cinematograf au aplaudat din nou, în picioare, creația marelui artist. Cumva, după sute de reprezentații, „Oedip” rămâne la fel de viu și sensibil ca în martie 1936, când era pus în scenă în capitala Franței.

Spectacolul găzduit joi seara de Opera Națională din București și transmis live de Grand Cinema Digiplex a făcut parte din agenda celei de-a XXI-a ediții a Festivalului dedicat lui George Enescu. Producția de a cărei regie s-a ocupat Anda Tăbăcaru Hogea se joacă pe scena ONB de trei ani, însă de data aceasta Adrian Morar – și nu Tiberiu Soare – a ținut în mână bagheta.

COMUNICATAi renovat casa, dar ai păstrat asigurarea neschimbată. Ce trebuie verificat

14:56

ULTIMA ORĂFlorin “Patriotu”, un susținător care voia să-l elibereze pe Călin Georgescu din pușcărie, a fost reținut de Poliție după ce a anunțat planul extragerii pe TikTok: “100 de oameni cu 20 de mașini, 10 mașini să țină de 6 și 10 mașini să intre în Arestul central/ Îi lichidăm pe toți, îl luăm pe Călin de acolo cu elicopterul”

14:46

Angajat al Operei Naționale din Cluj, acesta s-a aflat pentru prima dată în postura de a dirija „Oedipe” în Capitală. Mărturisește însă că a lucrat foarte bine cu artiștii din București.

„Enescu a transmis către realizatori o concepție fermă despre modul în care dorește să i se interpreteze opera. Muzicienii acestei instituții (ONB, n. red), de pe scenă și din fosă, înțeleg pe deplin mesajul lui Enescu”, a spus Morar.

Probabil că a avut dreptate, având în vedere că spectacolul a fost aplaudat la scenă deschisă și de data aceasta, în ciuda unor mici probleme tehnice, întâmpinate în prima parte.

Coregrafia gândită de Răzvan Mazilu, decorul ușor atipic operei – reconfigurat mai mult prin schimbarea luminilor și nu prin introducerea în scenă a unor elemente noi – și, bineînțeles, muzica au creat un soi de „crescendo emoțional”.

Un debut cald al spectacolului, amplificat în actele următoare ale tragediei lirice, în special odată cu intrarea pe scenă a bas-baritonului Ștefan Ignat.

Artistul, titular și în distribuția aleasă de dirijorul Ian Hobson pentru integrala pe CD a operei „Oedipe”, domină întreaga scenă, umple cu vocea sa puternică fiecare colț al sălii, „poartă pe umeri” aproape jumătate din greutatea întregului spectacol.

„După un deceniu de interpretare a rolului Oedipe, timp în care am colaborat cu numeroși dirijori și parteneri de scenă în șase producții diferite ale acestei opere, pot afirma că este cel mai complex rol de bariton din întreaga mea carieră”, mărturisește acesta.

Alături de el, Orchestra și Corul Operei Naționale din București conturează prin intermediul muzicii și al libretului francezului Edmond Fleg povestea „omului care a învins destinul”.

Deși își îndură cumplita soartă hărăzită de zei – va fi ucigașul tatălui său și soțul mamei sale – drept pedeapsă pentru că părinții săi, regele Laios și regina Iocasta, au încălcat cuvântul lui Apollo, Oedipe reușește însă să iasă victorios în cele din urmă, arătând că își are conștiința curată.

„Eu sunt nevinovat! Voința mea n-a fost nicicând în crimele mele! Biruit-am pe zei!”

Din distribuția spectacolului mai fac parte Horia Sandu (Tiresias), Vicențiu Țăranu (Creon), Liviu Indricău (Păstorul), Marius Boloș (Marele Preot), Octavian Dumitru (Phorbas), Mihnea Lamatic (Străjerul), Șerban Vasile (Tezeu), Hector Lopez (Laios), Oana Andra (Iocasta), Andrada Ioana Roșu (Sfinxul), Simona Neagu (Antigona), Antonela Bârnat (Meropa) și Zoica Sohterus (Femeia tebană).

Despre „Oedipe”, tragedia lirică în patru acte

Libretul scris de Edmond Fleg are la bază tragediile „Oedip rege” și „Oedip la Colonos”, scrise de Sofocle, și redă povestea vieții lui Oedipe de la nașterea sa în Teba și până la moartea în Atena: Pentru că regele Laios și regina Iocasta încalcă porunca lui Apollo, care le interziseze să aibă urmași, zeii îi hărăzesc fiului lor, Oedipe, o soartă tragică – va fi ucigașul tatălui său și soțul mamei sale.

Aflarea unei astfel de vești îl determină însă pe Laios să renunțe la fiul lui, cerându-i unui păstor să arunce nou-născutul în prăpastiile munților Kithairon. Ciobanul însă îi dă copilul unui sclav, care îl „înlocuiește” astfel, în secret, pe pruncul mort al stăpânului său. Oedipe crește ca fiul al lui Polyb, regele Corintului, și al soției sale Meropa.

După 20 de ani, tânărul află de la oracolul din Delphi care îi este destinul și, hotărât să evite împlinirea cumplitelor fapte pleacă de acasă. La o răscruce de drumuri însă îl întâlnește pe Laios, tatăl său real. Acesta îl insultă și-l lovește, astfel că, încercând să se apere, Oedipe îl ucide. Curând ajunge la porțile Tebei, unde un Sfinx îi ucide pe toți aceia care nu știu să-i răspundă la întrebarea „Cine este mai puternic decât destinul?”. Oedipe îi spune însă că „omul este mai tare ca destinul”, ucigându-l și câștigând astfel coroana Tebei, dar și pe Iocasta, rămasă văduvă după moartea lui Laios.

Peste alți 20 de ani, Teba este lovită de ciumă, boală despre care zeii spun că va dispare numai după demascarea și pedepsirea ucigașului lui Laios. Neștiind că cel pe care l-a ucis este fostul rege, Oedipe jură chiar el să-l exileze pe criminal. Când însă își dă seama că el este vinovatul și află că Iocasta este, de fapt, mama sa, Oedipe înțelege că, fără să știe, a îndelinit soarta prezisă de zei la nașterea sa. Iocasta se sinucide, iar fiul ei își scoate ochii, apoi este alungat din cetate. Pleacă însoțit de fiica sa, Antigona.

După mai mulți ani de pribegie, Oedipe ajunge în pe pământul Aticii. Deși Creon încearcă atunci să-l convingă să se întoarcă în cetatea Tebei, acesta refuză să-i asculte pe cei care altădată l-au alungat, simțind că locul în care se află este acela în care îi va sosi și ceasul morții.

Așadar, Antigona se alătură atenienilor, în vreme ce Oedipe își ia la revedere și se stinge din viață.

Despre ediția din 2013 a Festivalului George Enescu

Festivalul Internațional „George Enescu” celebrează anul internațional Richard Wagner prezentând, în premieră „Inelul Nibelungilor”. „Aurul Rinului”, „Walkiria”, „Siegfried” și „Amurgul Zeilor”, unele din cele mai spectaculoase lucrări ale genului de operă din toate timpurile, care vor fi interpretate în concert de Orchestra Simfonică Radio din Berlin, condusă de dirijorul Marek Janowski.

La ediția din acest an, creațiile lui George Enescu vor putea fi auzite în interpretarea unor artiști și orchestre faimoase, precum Concertgebouw Amsterdam, Staatskapelle Berlin, London Philharmonic, Münchener Philharmoniker, Royal Philharmonic London, Royal Stockholm Philharmonic sau Academy Saint Martin in the Fields.

Pe scena Festivalului din acest an vor urca unele dintre cele mai importante personalități ale muzicii clasice internaționale, precum dirijorii Daniel Barenboim și Mariss Jansons, pianiștii Radu Lupu, Murray Perahia, Pinchas Zuckerman, Maxim Vengerov și Evgeny Kissin.

O premieră absolută a ediției din acest an o reprezintă faptul că cele mai importante spectacolele ale Festivalului vor fi transmise live într-o sală de cinematograf, la Grand Cinema Digiplex, în Băneasa Shopping City.

Astfel, dacă veți opta să ascultați live London Philharmonic Orchestra, Orchestre de Paris, Rundfunk – Sinfonieorchester Berlin, Orchestra Sinfonica Nazionale della Rai, Royal Stockholm Philharmonic Orchestra, Russian National Orchestra, sau să vedeți spectacolele companiei de dans Vortice din Portugalia la Grand Cinema Digiplex, trebuie să știți că biletele sunt mai ieftine decât cele pentru spectacolele din sălile de concerte și pot fi achiziționate online sau de la biroul Concierge din cinematograf, iar ținuta elegantă nu este obligatorie.

Experiența de vizionare a unui spectacol de teatru, operă sau balet într-o sală de cinema reprezintă o formă alternativă de contact cu cultura. Iar aceasta, cu atât mai mult cu cât, datorită tehnologiei de ultimă oră în domeniul proiecțiilor cinematografice, vă veți bucura de detalii pe care cei dintr-o sală de concert nu le observă, prin intermediul prim-planurilor ce surprind gesturile și chipurile muzicienilor.

Printre cele mai spectaculoase reprezentații ale ediției din acest an s-a numărat „The Infernal Comedy. Confessions of a Serial Killer”, avându-l în rolul principal pe John Malkovich, actor nominalizat la Premiile Oscar pentru rolurile sale în „Locuri în inimă/Places in the Heart” (1984) și „În bătaia puștii/In the Line of Fire” (1993).

Ediția din acest an a Festivalului George Enescu s-a remarcat și prin prezența lui Victor Rebengiuc, în rolul naratorului din lucrarea de avangardă a muzicii clasice „Gurre-Lieder”, de Arnold Schönberg.

Festivalul George Enescu se desfășoară în perioada 1-28 septembrie, când sunt programte 78 concerte și spectacole la București, 11 în țară, 9 în cadrul Seriei „Alte evenimente”, precum și zeci de concerte în cadrul programul „Piata Festivalului”.