10 ani de Business Magazin. Povestea în oameni, cifre și analize a unui întreg ciclu economic șocant de creșteri și căderi

Istoria revistei Business Magazin înseamnă de fapt un adevărat manual de economie, cu un întreg ciclu de creștere și de scădere, cu sute de povești despre reușite și tot atâtea despre eșecuri.

Cei mai intenși zece ani din istoria recentă a României au coincis cu apa­riția, săptămână de săptămână, a revistei Busi­ness Ma­gazin.

Ca și acum, 2004, anul în care revista a apărut, era un an electoral, de la care oamenii așteptau o schim­ba­re radicală. Din acest punct de vedere, al nevoii unei schimbări radicale, parcă nici nu au trecut zece ani. Sunt însă peste 490 de nu­mere de revistă care atestă nu numai trecerea ultimilor zece ani, ci și istoria lor de business, suficient de îndepărtată ca să nu ne alimenteze speranțe, dar suficient de apropiată ca să învățăm din lecțiile ei. Economia locală a trecut în ultimii zece ani printr-un întreg ciclu de creș­tere și de scădere. La zece ani distanță de la prima copertă a BM, suntem din nou la începutul unui ciclu și sperăm într-o revenire a eco­nomiei, chiar dacă nu cu forța cu care a pornit în urmă cu zece ani.

Începuturile revistei au fost marcate de creștere economică și de speranțe mari pentru România, dar și de instabilitate politică și de schim­bări sociale majore. Pe­ri­oada electorală a fost urmată de creș­te­re, de optimism, dar și de în­do­ieli, între­bări, pro­ble­me, schimbări pe care Bu­siness Magazin le-a dez­bătut în articole de co­pertă și care sunt mai actuale ca ni­cio­dată. „Ajunge! Apel către guver­nanți” a fost un titlu de copertă care aten­ționa mediul politic despre pro­ble­mele mediului de busi­ness, iar „Ro­mânia, țara fără cape­te”, atrăgea atenția că schimbarea și in­sta­bilitatea politică dăunează grav afa­ce­rilor.

Cu un mediu politic instabil și cu o economie care creștea de la sine, viața oamenilor se schimba de la o zi la alta.

„România nonstop” atră­gea atenția asupra faptului că România s-a corporatizat și că toată creșterea economică vine la pachet cu schimbări radicale în stilul de viață și în sănătatea oamenilor. O temă similară trata și „Fast Forward” – „scopul inovațiilor tehnologice, secretul carierelor reușite, calea spre profit pare să fie economia de timp. Cine reușește să ia viteză câștigă”.

Dincolo de efervescența de pe piața corporate, Business Magazin s-a uitat și către efervescența din buzunarele consumatorilor, acesta fiind unul dintre cele mai fierbinți subiecte ale anilor de dinainte de criză – creditarea și consumul. Pentru cover story-ul din ianuarie 2006 despre pariul pe cursul valutar, cei mai mulți bancheri estimau un curs de 34.000 pentru iunie 2006, iar în iunie întrebarea pentru decembrie era dacă leul se va devaloriza până sau mult peste 36.000 lei. „Devoratorii de credite”, o copertă din toamna lui 2006, venea în contextul avertismentelor BNR privind politica de creditare, care se înăsprise, și explica de ce România va continua să crească pe credit; motivele aduse în discuție erau legate de media creditelor pe cap de locuitor (de 135 de euro în România față de 823 de euro în statele central-europene) și de concurența dintre bănci, societăți de leasing și de consumer finance care face creditele mai accesibile.

De la extaz la agonie în economie

Pe o piață care creștea accelerat, subiectele abordate de Business Magazin au vizat inclusiv strategii de adaptare la creștere, dar și strategii inedite de creștere: „Cum faci față succesului” a fost un articol de copertă care vorbea despre cum companiile trebuie să se reinventeze, să caute noutatea, să se raporteze mai puțin la competitori și mai mult la propriile competențe.

Păstrarea succesului era o temă delicată, mai ales pentru antreprenorii care refuzau oferte de zeci de milioane, mizând pe strategia proprie și pe creșteri continue în urmă­torii ani. „Think Big” a fost un articol care analiza strategiile ieșite din comun ale unor antreprenori care făceau în 2007 eforturi să lanseze cel mai mare hotel din Europa sau cea mai mare dezvoltare imobiliară de la zero dintr-o capitală europeană. Copertele din a doua parte a lui 2008 au început să menționeze criza și să pună întrebări. „Criza traversează oceanul. Ajunge și la noi?”, „Cum ne schimbă viața criza?”, „Cine va plăti ieșirea din criză?” au fost cele mai importante semnale de alarmă trase de Business Magazin, pe care piața le-a calificat de multe ori drept alarmante și atât.

Anul 2008 rămâne de referință pentru oamenii de afaceri care i-au supraviețuit și care au învățat că businessul nu merge doar în sus sau doar în jos. 2008 a fost o lecție de învățare a umilinței și a echilibrului, care a schimbat definitiv fața businessului din toată lumea. Ceea ce a urmat a fost o perioadă greu de digerat de către întreg mediul economic, care a trăit o nouă criză, noi încerări, noi porniri de la zero după ce scurta istorie de capitalism a României părea că îi expusese deja la toate acestea. „La ce e bun falimentul” se întreba Business Magazin, nu retoric, pe prima copertă din 2010.

Schimbarea de paradigmă din economie s-a văzut imediat și pe copertele Business Magazin: România își punea problema elitelor, a modului cum au fost cheltuiți banii contribuabililor, dar și a modului cum poate fi găsită și cumpărată o locuință ieftină sau a modului cum oamenii se pot descurca în noua realitate economică.

A fost și o parte bună în criză

Partea bună a crizei a fost că oamenii au început să asculte – fie de consultanți, fie de propria intuiție, fie de sfaturile altora. În 2010 Business Magazin a pornit seria de evenimente Meet the CEO, în cadrul cărora manageri și oameni de afaceri povesteau despre cum au împletit cariera cu viața de familie, dar și succesele anterioare crizei cu insuccesele anilor mai recenți. Din 2010, la Meet the CEO au vorbit cele mai puternice figuri din businessul românesc, care au dat, pe lângă povestea lor, și sfaturi pentru tinerii care vor să crească în business și nu numai.

Din 2013, chiar dacă macroeconomic România stătea cam la fel, oamenii au început să creadă din nou în creștere – nu în revenire, ci în creștere. 2013 aducea însă și aniversarea a cinci ani de criză și dedica o copertă pentru cinci povești definitorii: un faliment, un eșec, o menținere, o creștere și o creștere surprinzătoare. Cam acestea au fost fețele crizei și cam acestea sunt și acum, după zece ani în care am analizat economia din toate unghiurile sale. Ultimii zece ani au adus vești bune și vești proaste pentru orice persoană mai mult sau mai puțin implicată în business, dar ei reprezintă, pentru toți cei care și-au învățat lecțiile, primii zece ani dintr-un drum pe care suntem nerăbdători să îl parcurgem.

Inovația înainte de toate

An după an, Business Magazin scoate la lumină 400 de oameni care stau în spatele businessurilor de success. „100 Tineri Manageri de Top”, „200 cele mai Puternice Femei în Business”, „TOP 100 Cei mai admirați CEO din România” sunt cataloagele care prezintă numele care contează în mediul de afaceri românesc, cei care conduc afaceri de milioane de euro și de care depinde mersul economiei.

Până la finalul anului, Business Magazin se va lansa într-o nouă provocare – atât pentru reprezentanții mediului de business, cât și pentru membrii redac­ției: „Catalogul celor mai inovatoare companii”. Inovația, un fenomen de cele mai multe ori neglijat de companiile din România, ar putea să schimbe tot ceea ce știm despre afaceri și despre lume în general. Iar pentru că în România trăim de cele mai multe ori cu impresia că țara se mișcă lent, iar inovația este în altă parte, ne-am propus să descoperim cele mai inovatoare companii locale și să le prezentăm lumii într-un catalog special, care va apărea la sfârșitul lunii noiembrie.

Și de această dată vă rugăm să ne trimiteți propunerile și poveștile voastre, despre cum inovează compania dvs. În funcție de răspunsuri, le vom alege pe cele mai deosebite, le vom spune povestea în catalog și le vom și premia.