A fost prelungită perioada de depunere a proiectelor de investiții în producerea de energie din surse regenerabile, cu finanțare din PNRR. Câți bani se pot obține

Ministerul Energiei a anunțat, marți, că a fost prelungită perioada de depunere a proiectelor pentru fonduri din PNNR destinate investițiilor pentru instalarea de noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie eoliană și solară.

Perioada de depunere a proiectelor care ar urma să majoreze capacitatea de producție a energiei electrice a României a fost prelungită cu două săptămâni.

Astfel, termenul inițial – 31 mai 2022 – a fost prelungit, printr-un ordin, până la 15 iunie 2022, ora 17.00.

„Investițiile în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie eoliană și solară, cu sau fără instalații de stocare integrată, sunt o prioritate pentru noi. De aceea am semnat ordinul pentru modificarea ghidului specific – Condiții Specifice de accesare a finanțării din fonduri europene aferente PNRR aferent Măsurii de investiții I.1 din cadrul Componentei C.6 Energie – Pilonul I. Am încredere că vor fi depuse multe proiecte, pentru că există interes”, a declarat Virgil Popescu ministrul Energiei.

CONTROVERSĂ Cum conduce Marco Rubio Venezuela de la distanță. Secretarul de stat al SUA controlează finanțele, resursele naturale și guvernul de la Caracas

16:05

LOTO Rezultate LOTO 6 din 49. Numerele loto câştigătoare de duminică, 12 iulie 2026

16:00

Ghidul Specific, care poate fi accesat pe site-ul ministerului Energiei, la rubrica „Finanțări Europene – PNRR”, are ca obiect sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie eoliană și solară, cu sau fără instalații de stocare integrate, cu termen de finalizare a proiectelor, respectiv conectare la rețea – luna iunie 2024.

Tipurile de proiecte finananțabile

PNRR / Sursa foto: Facebook – Virgil Popescu

Valoarea ajutorului de stat acordat în cadrul schemei pe MW instalat este de maximum:

Energie eoliană

• 1.300.000 Euro/MW- pentru capacități instalate între 0,2 MW (exclusiv) și 1 MW (inclusiv);
• 650.000 Euro/MW- pentru capacități instalate mai mari de 1 MW.

Energie solară

• 750.000 Euro/MW – pentru capacități instalate între 0,2 MW (exclusiv) și 1 MW (inclusiv);
• 425.000 Euro/MW – pentru capacități instalate mai mari de 1 MW.

Potrivit Ministerului Energiei, ajutorul maxim care se poate acorda pentru un proiect de investiţii nu poate depăşi 15.000.000 euro pe întreprindere, pe proiect de investiții. Proiectele pot fi depuse pe platforma dedicată.

Conform ultimelor date oficiale, provizorii, dat publicității de Institutul Național de Statistică (INS), pentru primele trei luni ale anului, în această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 17.003,2 milioane kWh, în scădere cu 646 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2021.

Producţia din centralele electrice eoliene în acest interval a fost de 2.502,5 milioane kWh, în creștere cu 482,7 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 348,5 milioane kWh, în creștere cu 53,9 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2021.

Marți, la ora 13:14, producția totală a României era de 6.277 MW potrivit datelor oficiale în timp real ale Transelectrica, din care:

• 39.05% Hidro – 2.451 MW
• 20.57% Hidrocarburi – 1.291 MW
• 18.45% Cărbune – 1.158 MW
• 11.07% Nuclear – 695 MW
• 8.14% Foto – 511 MW
• 1.72% Eolian – 108 MW
• 1% Biomasă – 63 MW

Schimbările climatice. Ce face UE

În februarie 2022, miniștrii afacerilor externe din UE au aprobat concluzii privind rezultatele Conferinței privind schimbările climatice COP26 și au convenit asupra priorităților pentru activitatea UE privind diplomația în domeniul climei, conform Consiliului European.

Concluziile au stabilit că UE și statele sale membre, în cadrul unei abordări comune a Echipei Europa, vor colabora cu parteneri din întreaga lume pentru a accelera punerea în aplicare a acțiunilor și inițiativelor convenite în cadrul COP26.

Miniștrii au reiterat necesitatea integrării sistematice a drepturilor omului în diplomațiile în domeniul climei și energiei.

De asemenea, ei au făcut apel la alte țări dezvoltate să își îndeplinească angajamentul colectiv de a mobiliza 100 de miliarde USD (aproximativ 84 miliarde EUR) pe an în 2022 și la băncile multilaterale de dezvoltare și la instituțiile financiare internaționale să joace un rol de catalizator pentru mobilizarea sectorului privat și pentru redirecționarea fluxurilor financiare globale către investiții durabile și verzi.

Acordul de la Paris privind schimbările climatice

În 2019, UE și toate statele sale membre au semnat și ratificat Acordul de la Paris și sunt ferm angajate în punerea în aplicare a acestuia. În conformitate cu acest angajament, statele membre au convenit ca UE să urmeze calea către a deveni prima economie și societate neutră din punct de vedere climatic până în 2050, potrivit Consiliului European.

Respectând cerințele acordului, UE și-a prezentat strategia pe termen lung de reducere a emisiilor și planurile sale actualizate privind clima înainte de sfârșitul anului 2020, angajându-se să reducă, până în 2030, emisiile UE cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990.