A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică

Cum arată principalii indicatori economici după austeritatea Bolojan și cum arătau la începutul mandatului actualului Guvern? Gândul a adunat cifrele de la Institutul Național de Statistică și le pune pe tapet.

Pe scurt, majoritatea indicatorilor privind mersul economiei s-au înrăutățit, după mai bine de șase luni de la preluarea guvernării. Ce spun cifrele: Guvernul Bolojan a preluat o economie în creștere, o inflație considerată mare de economiști și un șomaj de 5,8%. Acum, economia este în recesiune, inflația, deja mare, aproape s-a dublat, iar șomajul a crescut. Un indicator, însă, s-a îmbunătățit, dar datorită evoluției din decembrie: investițiile de la bugetul de stat au accelerat ușor.

De la creștere economică la recesiune

Economia României creștea, în prima jumătate din 2025, cu 1,1%. Era o creștere modestă, sub potențialul de 3% pe care îl indică de obicei economiștii, dar, totuși, o creștere. Ce înseamnă creșterea PIB? Produsul Intern Brut înseamnă toată valoarea adăugată brută (VAB) dintr-o economie. Practic, simplificat, înseamnă tot ce produce o economie în materie de valoare adăugată, adică prelucrarea materiei prime. De exemplu, dacă o economie extrage cupru și îl vinde în stare brută, valoarea adăugată este mică, prin comparație cu producția de bunuri finite. Dacă, însă, fabrică țevi de cupru din minereu, atunci creează valoare adăugată.

METEO Meteorologii BBC Weather anunță 5 zile de furtuni electrice în București

07:42

LIVE UPDATE Război în Ucraina, ziua 1544. Moscova și Crimeea, sub tirul loviturilor „Grupului Alpha”, din cadrul SBU

07:35

Revenind la evoluția economiei României: recesiunea tehnică (două trimestre consecutive de scădere economică) a fost declarată de INS vineri, când a anunțat că economia a scăzut cu 1,9% în ultimul trimestru din 2025, prin comparație cu trimestrul anterior.

De la creșteri de taxe se trage?

Creșterea de taxe, mai ales de TVA, nu putea avea un alt efect decât inflație. Bolojan a preluat mandatul cu o inflație de 5,7%, conform datelor INS. Este o creștere mare a prețurilor, pentru că manualul de economie spune așa: inflația trebuie să fie mică, stabilă și pozitivă. Întrebați și de o cifră, economiștii spun de obicei că 2% este o inflație ideală pentru o economie.

După creșterile de taxe în serie, inflația a ajuns spre 10%, ca apoi să mai scadă la 9,7%, pe datele oficiale de la INS.

De asemenea, șomajul a crescut, însă ușor, de la 5,8% la preluarea mandatului de către Bolojan la 6% pe ultimele date de la INS. 

Pe de altă parte, adevăratele vești proaste vin de la consum. În orice economie din lume, fie că este vorba de SUA, Burundi sau Japonia, consumul este principala componentă. Spre exemplu, componenta de consum, atât public, cât și privat, înseamnă 80% din economia României, restul fiind investițiile, exportul net și stocurile companiilor. Când a fost învestit guvernul Bolojan, consumul creștea cu 2,8%. În decembrie 2025, ultimele date disponibile, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntu – principalul indicator pentru consum – scădea cu 1,6%, conform datelor INS.

Veștile bune

Investițiile de la bugetul de stat, evidențiate de Finanțe drept „cheltuieli de capital” au crescut. Când a preluat Ilie Bolojan mandatul de premier, cheltuielile de capital ale statului creșteau cu 1,8%. Datele din execuția bugetară pe tot anul 2025 arată că aceste cheltuieli au accelerat, până la o creștere de 2,9%, însă, în cea mai mare parte, datorită plăților din decembrie 2025. 

Cifrele arată o realitate: În primele 6-7 luni din mandatul lui Ilie Bolojan, din 6 indicatori economici analizați de Gândul, 5 s-au înrăutățit.

AUTORUL RECOMANDĂ: