ANALIZĂ | Firmele pot cere anularea a jumătate din datoria către stat și amânarea plăților restante. Analistul Petrișor Peiu: Este o măsură populistă, dacă nu se schimbă mediul dificil legat de inflație

ANALIZĂ | Firmele pot cere anularea a jumătate din datoria către stat și amânarea plăților restante. Analistul Petrișor Peiu: Este o măsură populistă, dacă nu se schimbă mediul dificil legat de inflație
Sursa foto: Shutterstock - caracter ilustrativ
Publicat: 22/06/2022, 15:38

Termenul până la care firmele aflate în dificultate pot solicita restructurarea datoriilor bugetare, chiar și anularea unei jumătăți din cuantumul lor, s-a prelungit, printr-o Ordonanță de urgență aprobată recent de Guvern. Este o măsură în mare parte populistă, explică analistul Petrișor Peiu, într-un interviu acordat pentru Gândul. Analistul se așteaptă ca puțini contribuabili să apeleze la acest mecanism și consideră că statul ar trebui mai degrabă să lucreze la cauzele care au provocat probleme afacerilor și la redresarea mediului dificil, cu inflație în creștere, în care funcționează. 

Ordonanța de Urgență a Guvernului privind modificarea unor măsuri fiscale, printre care și prelungirea amnistiei fiscale promovate inițial prin OUG 6/2019, dar și continuarea taxării inverse, pentru combaterea evaziunii cu TVA, a fost aprobată în 17 iunie, dată de la care își produce efectele. Conform actului normativ, data la care se raportează obligațiile bugetare restante, care pot face obiectul restructurării, a fost stabilită pentru 31 decembrie 2021 și a fost prelungit și termenul, până la 31 ianuarie 2023, de depunere a notificării privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare respectiv, și până la 31 iulie 2023, termenul de depunere a solicitării oficiale de restructurare a obligațiilor bugetare. Unele obligații sunt excluse din acest mecanism, conform noii OUG.

De asemenea, măsura de restructurare se aplică și pentru obligațiilor bugetare administrate de organul fiscal local, urmând ca autoritatea deliberativă existentă la nivelul unității administrativ-teritoriale să stabilească, prin hotărâre, procedura de aplicare a acestei măsuri, potrivit Guvernului.

Unele obligații sunt excluse din acest mecanism, conform noii OUG:

  • obligații bugetare principale și accesorii care reprezintă ajutor de stat de recuperat, acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat, fonduri europene sau fonduri publice naționale aferente fondurilor europene, precum și taxele vamale, accizele și taxa pe valoarea adăugată pentru care administrarea, cu excepția inspecției fiscale și a executării silite, revine Autorității Vamale Române;
  • obligații bugetare rămase de plată ca urmare a unei restructurări care a eșuat.

„S-ar putea să fie un șoc dublu”

Analistul Petrișor Peiu a explicat pentru Gândul cine sunt beneficiarii, ce datorii pot fi restructurate și care sunt condițiile de eligibilitate revăzute de noua OUG.

„Beneficiarii sunt toate firmele care erau deja într-o situație dificilă și nu au putut să iasă din aceasta sau care au intrat într-o situație dificilă ca urmare a diverselor restricții. Istoric, a început în 2019 să se permită restructurarea acestor datorii către bugete și unii nu au mai apucat să depună dosarele, să-și restructureze datoriile și acum, pentru că se apropia termenul-limită la care puteau să depună notificările că vor face această restructurare și se apropia și termenul până la care puteau depune cererea, practic s-a prelungit acest termen”, a detaliat analistul.

Atunci când s-a propus prelungirea măsurii – considerată „o soluție optimă”, statul – mai concret Ministerul Finanțelor – a spus că s-a luat considerare „necesitatea susținerii resurselor financiare ale contribuabililor, pe de o parte, și asigurarea încasării unor sume certe și periodice la bugetul general consolidat, pe de altă parte, precum și necesitatea prevenirii acumulării de către contribuabili a noi datorii la bugetul general consolidat care ar putea conduce la declanșarea procedurilor de insolvență sau faliment”.

Pe baza cifrelor cuprinse în nota de fundamentare a proiectului, la data de 16 mai 2022 erau depuse 2.632 de notificări (termenul maxim de depunere fiind data de 30.09.2021) și 867 cereri de restructurare, din care aprobate sunt 720 cereri. Cuantumul obligațiilor bugetare datorate de contribuabilii care și-au manifestat intenția de a beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare este în sumă de 10.804 milioane lei, din care 7.428 milioane lei – obligații bugetare principale și 3.376 milioane lei – obligații bugetare accesorii.

„Cred că vor fi efecte minore ale acestei abordări, pentru că firmele practic nu fac decât să își prelungească, multe dintre ele, situația dificilă în care se află, să obțină o amânare, o decalare a termenului până la care tot vor trebui, până la urmă, să se confrunte cu situația creată acum de această creștere abruptă a prețurilor, inclusiv pentru companii. Adică vorbim fi în primul rând de creșterea prețurilor produselor industriale, de inflația industrială, care afectează major companiile, prețurile la energie”, a spus Petrișor Peiu, întrebat dacă vede în această măsură o soluție eficientă.

Potrivit analistului, multe firme își vor amâna la plată pentru șase luni aceste obligații și atunci s-ar putea ca momentul în care expiră această perioadă de amânare să coincidă cu ridicarea măsurilor de plafonare la prețurile energiei electrice și ale gazelor naturale pentru companii și atunci s-ar putea să fie un șoc dublu, undeva în aprilie anul viitor.

De ce a decis, totuși, statul să prelungească această măsură?

„E mai mult o chestiune demonstrativă, un fel de a spune: Uite, facem ceva pentru voi. Chiar dacă nu facem ceea ce trebuie, facem ceva e care vor beneficia puțini, pentru că, așa cum ați văzut, există foarte puține notificări, câteva mii, vreo 2.600, și foarte puține cereri depuse și soluționate. De-asta spun că efectul e minor. Noi vorbim de zeci de mii de firme care sunt în dificultate”, consideră analistul.

Petrișor Peiu crede că este o măsură populistă, care înlocuiește cumva faptul că statul nu se ocupă de cauza acestor situații dificile, și anume prețurile de la resursele energetice.

„Degeaba amâni aceste obligații atâta timp rămâne mediul ăsta dificil, legat de inflație”, spune analistul.

ONG mai prevede că posibilitatea radierii a jumătate din datorii, respectiv „măsura de anulare a unor obligații bugetare principale poate avea loc pentru maximum 50% din totalul obligațiilor bugetare principale”, cu unele excepții, și restructurarea pe 7 ani.

De această măsură se poate beneficia numai dacă se aprobă o astfel de cerere. „Deocamdată nu știm cât de multe cereri vor fi aprobate. Presupunerea mea este că nu vor fi foarte multe. Adică aceasta va rămâne o măsură excepțională, nu va fi regulă”, explică Petrișor Peiu.

Documentele oficiale arată că în acest sens trebuie trecut un test al creditorului privat.

„Creditorul priva trebuie să facă un test, făcut de un expert independent, din care să rezulte că o astfel de măsură ar conduce la repunerea pe picioare a companiei. Și în același timp, pentru a se aproba această anulare a jumătate din datorie, trebuie să poți cumva proba că nu-ți este imputabilă acumularea acelor datorii. Cumva tot la situația generată de pandemie ajungi. Și, mă rog, mai sunt și formele afectate de sancțiuni (ca urmare a războiului din Ucraina – n.r.).

Repet: cred că va fi o măsură excepțională, nu cred că vor fi foarte mulți. Și dacă ne uităm la numărul mic de notificări nu pare că are efecte mari această ordonanță. Nici sumele nu sunt foarte mari”, crede analistul.

Conform notei de fundamentare, impactul asupra bugetului statului al actualei OUG estimat este de 8 milioane de lei în anul curent și câte 14 milioane în fiecare din următorii 4 ani.

Știți ce înseamnă, cum aș vedea eu, cum aș citi această sumă mică? 14 milioane de lei pe an ar fi urmare a faptului că nu vor fi multe cereri soluționate, în sensul anulării a jumătate din datorie, de acolo vine cheltuiala statului, impactul bugetar. Și în general nu vor fi multe dosare soluționate, cam asta ne arată cele 10-14 milioane de lei”, crede Petrișor Peiu.

„Sunt multe dispute legate de modificările la Codul Fiscal în coaliție”

O altă măsură prelungită prin noua OUG se referă la taxarea inversă. Potrivit ANAF este procedura aplicată de beneficiarul unei livrări de bunuri/prestări de servicii care, conform legii, devine persoana obligată la plata TVA pentru achiziția de bunuri/servicii efectuată, prin excepție de la regula generală conform căreia persoana obligată la plata TVA este furnizorul bunurilor/prestatorul serviciilor. Prelungirea aplicări acestei măsuri este menită să reducă frauda în domeniul TVA în România.

„Vor reduce în zonele cu risc de evaziune fiscală. Este o măsură care s-a practicat în țările unde evaziunea era foarte mare, cum ar fi Italia, și a avut succes. Se pare că și la noi s-a redus evaziunea destul de mult în anumite zone, aplicând această măsură. Dar, iarăși, nu va fi ceva spectaculos, pentru că nu de aici vine recolectarea aceea uriașă, de 35% la TVA”, consideră Petrișor Peiu.

Întrebat dacă vede permanentizată aplicarea măsurii, analistul nu are un răspuns sigur, date fiind discuțiile din ultima perioadă.

„Nu știm, pentru că vedeți că sunt multe dispute legate de modificările la Codul Fiscal în coaliție. Nu știm. S-ar putea să se termine coaliția, pentru că s-au cam aprins, mai mut decât era de așteptat din subiectul ăsta. Altfel, măsura cred că merită încercată o perioadă destul de lungă. Adică e o măsură care poate să dea roade”, a conchis Petrișor Peiu.

Madalina Prundea
Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul Zilei de Transilvania”, la finalul anului citeste mai mult