ANUNȚ. Toți angajații ar trebui să știe asta! Ministrul Muncii Violeta Alexandru: „Suntem datori în continuare să lucrăm împreună” / Ce măsură va fi implementată

Ministrul Muncii și Protecției Sociale a discutat despre flexibilitatea programului de lucru pentru angajați în cadrul unei dezbateri cu patronatele și sindicatele din România. De asemenea, aceasta a făcut câteva precizări și despre șomajul tehnic.

„Suntem datori în continuare să lucrăm împreună cu dumneavoastră (patronatele şi sindicatele, n.r.) pentru celelalte domenii care au fost afectate şi care au nevoie de un sprijin, cum este cazul flexibilizării programului de lucru, în condiţiile în care activitatea lor revine gradual, revine pe măsură ce îşi revin celelalte domenii din economie, de care aceste entităţi sunt dependente”, punctat Violeta Alexandru.

De asemenea, aceasta a precizat că inspirația pentru această măsură a venit din Germania, însă că va fi aplicată și adaptată realităţilor din România.

EMISIUNI Gândul prezintă Marius Tucă Show – vineri, 25 iulie, de la ora 20.00

22:00

COMERȚ Acordul comercial semnat cu India marchează REVENIREA Marii Britanii pe scena mondială, anunță premierul britanic

21:48

„Suntem receptivi la aceste semnale pe care ni le daţi, astfel încât, în prima parte a discuţiilor, dorim să discutăm despre care să fie cadrul în care să se poată interveni eficient în sprijinul entităţilor cu o activitate afectată de pandemie, care nu au închis, dar sunt afectaţi în sensul în care şi-au redus activitatea şi au redus, bineînţeles, şi încasările, în condiţiile în care comenzile, fluxurile, relaţiile lor de afaceri n-au mai putut să se desfăşoare la aceiaşi parametri. Aici Germania a fructificat experienţa de criză în sensul în care a gândit o reglementare care reprezintă o sursă de inspiraţie şi pentru noi, în mod evident trebuie să o adaptăm realităţilor din România”, a transmis Violeta Alexandru legat de flexibilizarea programului de lucru.

Peste un milion de persoane au beneficiat de șomajul tehnic în România

„Măsura şomajului tehnic a venit în întâmpinarea nevoilor a peste 1.300.000 de persoane, a ajuns acum într-un cuantum de 4 miliarde de lei, este, dacă îmi permiteţi, cel mai interesant exemplu de mod în care s-a mobilizat administraţia, mă refer la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, să facă plăţi rapid, să proceseze foarte rapid un mecanism de sprijin pentru angajaţi şi angajatori. Ne-am adresat nevoilor celor a căror activitate a fost închisă peste noapte prin decizia autorităţilor, pentru a proteja sănătatea salariaţilor, a angajatorilor. În mod evident ne-am adresat în primul rând acestora, unor oameni a căror viaţă a fost dată peste cap, peste noapte, în condiţii de pandemie. Le-am găsit aceste soluţii de sprijin prin care Administraţia s-a mobilizat cât a putut de bine”, a conchis ministrul Muncii.

Modelul Kurzarbeit – nou în România, dar aplicat în alte state europene

Modelul care ar urma să fie aplicat în România este cel numit Kurzarbeit și presupune un program de lucru flexibil. Premierul României Ludovic Orban a precizat că modelul are oarecum un caracter de noutate în România, dar a fost aplicat în ţări europene, în special în Germania, şi a dat rezultate.

Acesta a precizat că la nivelul Uniunii Europene a fost aprobat programul SURE, destinat decontării cheltuielilor efectuate de state pentru anumite categorii de măsuri active, dar în special pentru măsurile de tip Kurzarbeit.

Cum funcționează modelul Kurzarbeit

„Ideea în sine nu este foarte complicată. Dacă unei companii i s-a redus vânzarea cu un anumit procent, ca să nu dea afară angajaţii – cu procentul corespunzător – practic stabileşte un program flexibil de muncă pentru angajaţi şi statul plăteşte perioada de timp care nu e lucrată de angajaţi, corespunzătoare reducerii”, a precizat premierul în cadrul dezbaterii „România munceşte! Flexicuritate şi digitalizare în contextul noilor tendinţe din piaţa muncii din România!”

De asemenea, potrivit acestuia, trebuie stabilite criterii clare pentru implementarea programului, astfel încât să nu recurgă la măsuri de sprijin firmele care în realitate nu ar avea nevoie de ele.

„Sigur, măsura se aplică o perioadă limitată, atunci când apare o perturbare majoră pe piaţă, cum este criza economică generată de epidemia de COVID. Deci, va trebui să stabilim o perioadă de aplicare şi va trebui să gândim foarte bine cum punem în funcţiune acest mecanism, astfel încât pe de o parte să fie cât mai uşor de accesat, fără proceduri birocratice complicate. Pe de altă parte, să asigure criterii de acordare a ajutorului către companii şi către angajaţi foarte clare, foarte precise, astfel încât să nu existe probleme foarte mari în interpretarea modului în care este aplicat şi să reducă cât mai mult posibilitatea ca unii angajatori să poate să utilizeze această formă de protecţie fără să aibă nevoie sau ca resursă suplimentară de venit, în condiţiile în care ei, teoretic, nu ar avea nevoie de această măsură”, a mai explicat Ludovic Orban.