Autostrada Comarnic-Brașov. Când ar putea fi demarate lucrările pe CEL MAI AȘTEPTAT ȘANTIER DIN ROMÂNIA

Cât vom plăti

Lucrările la construcția tronsonului de autostradă Comarnic-Brașov (58 de km) ar putea demara în 2014, autoritățile optând pentru varianta concesiunii, „tot un fel de PPP (parteneriat public-privat)”, în care concesionarul va trebui să asigure finanțarea, urmând să își recupereze ulterior investiția, prin taxa pe autostradă, a declarat pentru gândul Mircea Pop, directorul general al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR).

Deocamdată la CNADNR este în curs de derulare procedura pentru reactualizarea studiului de fezabilitate, termenul pentru deschiderea ofertelor fiind amânat de mai multe ori în acest an. Pe lângă actualizarea studiului de fezabilitate, consultantul care va câștiga licitația va elabora și documentația de atribuire a contractului de concesiune.

Concesionarul își va recupera investiția în 20 de ani, prin taxa de autostradă

După alegerea consultantului, Compania Națională de Autostrăzi va organiza o licitație pentru selectarea concesionarului care va finanța și executa lucrările.

„Deschiderea ofertelor pentru reactualizarea studiului de fezabilitate a fost amânată încă două săptămâni, nu va fi pe 5 septembrie. Trebuie să răspundem la mai multe solicitări. Lucrările (la Comarnic-Brașov) ar putea demara undeva în 2014. Concesionarul – care poate fi un consorțiu, care să cuprindă și o bancă – trebuie să vină cu finanțarea, iar banii și-i va recupera în 20 de ani prin exploatarea autostrăzii, prin taxa pe autostradă”, ne-a explicat Mircea Pop.

Termenul pentru selectarea consultantului, amânat

CNADNR a amânat de trei ori în acest an termenul până la care pot fi depuse ofertele în cadrul licitației pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru Comarnic-Brașov.

Termenul inițial era 26 iunie, fiind amânat pentru 28 august, apoi pentru 5 septembrie, ca ulterior termenul să mai fie amânat cu încă două săptămâni, după cum ne-a precizat șeful CNADNR.

Amânările au survenit în urma contestanțiilor depuse la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) de către trei case de avocatură: Dragomir și Asociații – societate civilă de avocați, Boștină și Asociații SPRL și respectiv Rațiu & Rațiu – societate civilă de avocați.

Acestea au acuzat criteriile prevăzute de CNADNR în documentația de atribuire ca fiind „restrictive și disproporționate” raportat la scopurile urmărite, solicitând Companiei de autostrăzi eliminarea „prevederilor nelegale” din documentația de atribuire.

Viteza de proiectare, 120 km/oră

Pe de altă parte, într-o informare recentă a CNADNR se arată că în documentația de atribuire a contractului de servicii de consultanță pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada București-Brașov din care face parte tronsonul Comarnic-Brașov se va opera o modificare.

Astfel, în caietul de sarcini în loc de „viteza de proiectare 80-120 km/oră”, va scrie „viteza de proiectare 120 km/oră”. În plus, „prestatorul va realiza, pentru Autostrada București-Brașov, sectorul Comarnic-Brașov, un nou Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului și va obține un nou Acord de Mediu urmând procedura impusă de Agenția Națională pentru Protecția Mediului”.

„Având în vedere că traseul propus trece prin zone cu climă aspră în sezonul rece, se vor elabora studii de specialitate pentru realizarea unor perdele de protecție împădurite, pe direcția vânturilor dominante”, se arată în documentația de atribuire pentru reactualizarea studiului de fezabilitate.

Victor Ponta: „Trebuie să continuăm autostrada Comarnic – Brașov”

În luna iulie, premierul Victor Ponta a declarat, la recepția de Ziua Franței, că trebuie continuate proiectele comune pe care cele două țări le au, dând drept exemplu lucrările la autostrada Comarnic – Brașov.

„Sunt foarte convins că trebuie continuate proiectele comune pe care le-am închis, nu știu de ce. Trebuie să continuăm autostrada Comarnic – Brașov care, din păcate pentru toți românii, nu este terminată”, a declarat la acea vreme Victor Ponta, citat de Agerpres.

Tronsonul Comarnic-Brașov avea ca termen de finalizare anul 2014. După terminarea lucrărilor, statul român ar fi plătit în 26 de ani în total 4,8 miliarde de euro. Comarnic-Brașov face parte din autostrada București-Brașov (173 km), valoarea estimată a proiectului fiind de 982,85 de milioane de euro (proiectare și construcție -4 ani, operare și întreținere – 25 de ani. Proiectul inițial prevedea ca pe cei 58 de km să fie construite 57 de poduri și 5 pasaje.

Sursa: CNADNR

Nemulțumirile caselor de avocați

– Bostină și Asociații au solicitat în primăvară Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) să oblige CNADNR să modifice în documentația de atribuire a contractului pentru alegerea consultantului anumite condiții pe care trebuie să le îndeplinească ofertantul. Astfel, ofertantul trebuie să facă dovada că a prestat în ultimii 5 ani cel puțin un contract de servicii de consultanță al cărui obiect trebuie să conțină și atribuirea unui contract de concesiune/Parteneriat Public Privat (inclusiv închiderea financiară aferentă) pentru construcție nouă și /sau reabilitare de autostradă, iar valoarea serviciilor prestate, aferente atribuirii (inclusiv inchiderea financiară aferentă) acestui contract de concesiune /PPP să fie de minim 10.000.000 lei fara TVA”, se arată în cerințele stabilite de CNADNR.

– Solicitarea prezentării unui contract de consultanță având ca obiect atribuirea unui contract de concesiune/PPP pentru construcția nouă și/sau reabilitarea de autostradă este considerată discriminatorie de Dragomir și Asociații.

„Se observă că Autoritatea Contractantă (CNADNR n.r.) a solicitat că team leaderul propus să aibă studii de PPP Specialist. În opinia noastră această cerință este restrictivă și nu poate fi îndeplinită cu ușurință de către majoritatea operatorilor economici”, se arată în contestația depusă de Dragomir și Asociații. Casa de avocatură cerea CNSC să oblige CNADNR să elimine prevederile nelegale din documentația de atribuire și prelungirea perioadei de depunere a ofertelor.

În luna mai și Rațiu & Rațiu – societatea civilă de avocați a depus o contestație la CNSC care vizează în principal aceleași aspecte sesizate și de celelalte două case de avocatură.

CNSC a admis „în parte” contestațiile formulate de avocați

În luna iunie CNSC a admis „în parte” contestațiile formulate de Boștină și Asociații, Rațiu & Rațiu și Dragomir și Asociații, în contradictoriu cu CNADNR respectiv criticile cu privire la experiența similară a ofertanților și a experților propuși de către aceștia în vederea executării viitorului contract referitoare la prezentarea de contract de servicii de consultanță ale căror obiecte să conțină și atribuirea unor contract de concesiune/PPP.

Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a obligat CNADNR să completeze documentația de atribuire astfel încât să fie înlăturat caracterul restictiv al cerințelor.

La începutul acestui an, Ministerul Transporturilor a anunțat că va revizui studiul de fezabilitate aferent autostrăzii Comarnic-Brașov, proiect abandonat în 2010, iar la începutul lunii mai CNADNR a lansat licitația, valoarea estimată a contractului fiind de 23,6 milioane lei, fără TVA, pentru o durată de 20 luni.

Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Brașov, ultima tentativă având loc în 2010, când câștigătorul licitației, asocierea Vinci (Franța)-Aktor (Grecia), a renunțat la contract. Autostrada Comarnic-Brașov ar fi fost primul mare proiect care ar fi fost construit prin PPP. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunțat că a anulat contractul de construcție a autostrăzii pentru că statul român nu a acceptat anumite clauze, situație care a făcut imposibilă asigurarea finanțării.

Fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, declara în 2010 pentru gândul că, pentru că nu au reușit să facă rost de bani, constructorii străini au încercat să prelungească termene și să modifice substanțial obligațiile de plată care-i revin statului român. „N-au insistat să prelungească termene, au venit și au zis cu voce mică să mai lungim, că n-au de unde să facă rost de bani. Eu le-am spus: dom`ne, ce vreți voi nu-i posibil, că vine DNA și facem pușcărie. I-am spus unuia de acolo în franceză celebra expresie «PMP», adică Police – Menottes – Prison (poliție – cătușe – pușcărie – n. red.)”, a declarat la acea vreme pentru gândul ministrul Radu Berceanu.

Inchide