„Bărbații care au jefuit Europa”. Cum a reușit un grup de bancheri să sifoneze 60 de miliarde de euro

În Marea Britanie scandalul „cum-ex”, numit astfel după complexele instrumente financiare folosite, nu s-a bucurat de prea mare atenție, pe fondul dezbaterilor legate de Brexit, dar în Europa continentală Le Monde l-a descris drept „jaful secolului”, mass-media olandeză l-a numit „crimă organizată în costume în dungi” iar unul dintre informatorii germani spune că acum salută ieșirea Marii Britanii din UE, în speranța că acest lucru ar putea slăbi influența băncilor de investiții londoneze asupra instituțiilor financiare europene, relatează The Guardian.

Săptămâna aceasta, un fost bancher britanic de investiții implicat în dezvoltarea schemei a oferit publicului, pentru prima dată, o perspectivă asupra modului de funcționare a sistemului.

Vorbind la o instanță regională din Bonn, Martin Shields, unul dintre cei doi foști bancheri implicat în 34 de cazuri de fraudă fiscală gravă între 2006 și 2011, a descris imaginea unei scene bancare londoneze care a ademenit oameni de știință strălucitori din universitățile de top din țară și i-a folosit pentru a-și spori marjele de profit – fără a le vorbi despre consecințele morale și legale ale acțiunilor lor.

„Acesta a fost mediul în acea perioadă: o industrie financiară care – cel puțin din câte am putut vedea – era orientată spre optimizarea maximă a profitului”, a declarat bancherul în vârstă de 41 de ani în fața unei săli de judecată pline.

„Un instrument pentru atingerea acestui obiectiv a fost optimizarea impozitelor: evitarea impozitării pe cât posibil – și valorificarea oricăror oportunități. Nu a fost abordarea câtorva ci mai degrabă o așteptare clară a majorității băncilor majore și a clienților lor. „

Un geniu în matematică, Shields a acceptat o poziție de junior la Merrill Lynch după ce a studiat ingineria, economia și managementul la Universitatea Oxford, pentru că sala de tranzacționare i-a oferit un mediu dinamic și atrăgător. Nu a fost singur: din 120 de ingineri din grupul său de la universitate, a adăugat Shields, doar cinci și-au practicat meseria.

Purtând un costum albastru bleumarin și cel mai recent Apple Watch 5 cu o curea albă, Shields a folosit o prezentare Powerpoint pentru a prezernta instanței „ecosistemul cum-ex” de lanțuri de tranzacționare pe care le-a conceput și controlat, despre care procurorii spun că au costat statul german 450 milioane de euro. Un traducător însărcinat să redea jargonul traderilor din City în limba germană s-a străduit să țină pasul.

Recompensele financiare au fost uluitoare: pentru cei cinci ani în care Shields a practicat tranzacții cum-ex prin intermediul vehiculului de investiții Ballance Capital, cu sediul în Gibraltar, venitul său personal a fost de 12 milioane de euro. În 2010, Shields și soția sa au reușit să achiziționeze un conac de 9,7 milioane lire sterline, urmat de o reședință de 6 milioane de euro pe Shrewsbury Road, cea mai scumpă stradă rezidențială din Dublin.

Shields nu a răspuns direct acuzațiilor de fraudă fiscală, dar a spus că regretă conceperea schemelor care au acumulat bani care altfel ar fi putut fi cheltuiți pentru construirea de drumuri, spitale sau creșe.

El a luat „decizia dificilă” de a coopera, ceea ce îi crește șansa de a scădea pedeapsa potențială de 10 ani de închisoare. Co-acuzatul Nick Diable (39 de ani), care a lucrat cu Shields pentru a patra cea mai mare bancă din Germania, HypoVereinsbank (HVB), va face o depoziție în proces, care ar putea dura până anul viitor.

Shields a declarat că tranzacțiile cum-ex au fost practicate la scară industrială în prima decadă a secolului XXI și au implicat o vastă rețea de bănci, companii, brokeri, avocați și consultanți financiari.

Băncile și instituțiile financiare pe care le-a menționat în ședința de judecată de miercuri și joi au inclus Clearstream AG, o filială deținută 100% a Deutsche Börse AG, care procesează dividendelor și despre care Shields pare să sugereze că a jucat un rol activ în menținerea activității cum-ex.

Un purtător de cuvânt al Deutsche Börse, care a făcut obiectul unor percheziții în august, a declarat că instituția a cooperat cu autoritățile.

În timpul apariției lui Shields săptămâna aceasta, bancile din sală au fost pline de numeroși avocați reprezentând bănci de top și instituții financiare care ar putea fi atrase în scandal, dacă judecătorul din Bonn decide că tranzacțiile cum-ex nu exploatau doar o lacună legală ci au încălcat legea.

Trei personaje menționate în mărturie s-au remarcat prin absența lor din procedurile judiciare: șeful lui Shield și ulterior partener de afaceri Paul Mora, renumitul avocat financiar german Hanno Berger, care ar fi adus cum-ex la HVB, precum și cetățeanul britanic Sanjay Shah, stabilit în Dubai, bănuit că a fraudat finanțele daneze folosind aceleași metode.

Până în 2015, Mora a fost directorul Cinnamon Club, un restaurant indian opulent, situat într-o clădire victoriană, popular în rândul politicienilor și oamenilor de afaceri. Potrivit Die Zeit, restaurantul a fost locul unde s-au celebrat și s-au sărbătorit mai târziu oferte cum-ex, iar un insider l-a descris drept „salonul cum-ex”. Mora a negat infracțiunile, spunând presei din Noua Zeelandă că toate tranzacțiile sale au fost „aprobate de experți legali și întreprinse în conformitate cu prevederile”.

În cadrul unor investigații separate în aceeași schemă, ministrul justiției din Renania de Nord Vestfalia a declarat că procurorii din Köln au pe rol 56 de cazuri cu aproximativ 400 de suspecți legați de cum-ex.

Pierderile estimate sunt de aproximativ 31,8 miliarde euro în Germania, cel puțin 17 miliarde euro în Franța, 4,5 miliarde euro în Italia, 1,7 miliarde euro în Danemarca și 201 milioane euro în Belgia.