Acordul încheiat în decembrie de Grupul MVM, deținut de statul ungar, cu nemții de la E.ON pentru a cumpăra cota de 68% deținută de E.ON din E.ON Energie România și cota de 98% din E.ON Assist Complet, este în analiza autorităților române, care au preluat și componenta de avizare a Comisiei Europene, după cum a anunțat, joi, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. În paralel, șeful companiei ungare interesate să intre pe piața românească de furnizare a declarat presei de la Budapesta că se așteaptă ca tranzacția să devină definitivă în vară. Surse avizate din piață au dezvăluit că acordul conține o clauză care permite ruperea înțelegerii în cazul în care avizele întârzie prea mult.
Acordul Grupul MVM și MVM, semnat pe 16 decembrie, a oficializat anunțul privind intenția companiei germane exprimată în urmă cu câteva luni de a ieși de pe piața de furnizare din România, dar acesta nu poate fi finalizat fără toate avizele din partea statului român.
E.ON Energie România este o companie de furnizare de energie electrică și gaze naturale care are în România aproximativ 3,4 milioane de clienți. Potrivit unor surse apropiate situației, citate de e-nergia.ro, valoarea tranzacției este de circa 205 milioane de euro.
Bogdan Chirițoiu, președintele autorității de concurență., a anunțat joi că, marți, Comisia Europeană a transmis Consiliului Concurenței să preia analiza și avizul aferent privind implicațiile din punctul de vedere al concurenței la nivel european.
„Marți ne-au spus (Comisia Europeană – n.r.) că ne dau nouă cazul, pentru că este alternativă. Adică după prag era suficient de mare tranzacția încât să fie analizată de ei, dar pentru că părțile au cerut să ne fie trimise nouă, Comisia e mulțumită, nu mai muncește ea, ne dă nouă cazul”, a explicat președintele Consiliului.
Alexandra Văcaru, consilier de concurență, a detaliat că există dispoziții europene care stabilesc cum se alocă cazurile între Comisie și autoritățile naționale de concurență, în funcție de oportunitate și criterii juridice stricte. În această situație, din răspunsul trimis, Comisia a preferat să fie avizată tranzacția la nivelul statului membru, astfel că acum sunt așteptate două, nu trei avize pentru validarea acestei tranzacții.
Este vorba de avizul pe concurență la nivel european și național, pentru ca MVM mai are active în România, și avizul din partea Comisiei pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD), al cărui secretariat este asigurat tot de Consiliul Concurenței.
„După cifre, ar fi trebuit, era suficient de mare cât să fie autorizată de comisie, dar pentru că, totuși, impactul era în special pe România și pentru că noi am vrut operațiunea, atunci Comisia ne-a transferat nouă tranzacția Mega – Profi și la fel a spus că va face acum cu MVM”, a precizat președintele Consiliului Concurenței.
Potrivit procedurii, odată notificată tranzacția la secretariatul CEISD, acesta îl analizează pentru a vedea dacă cererea include toate elementele necesare, după care transmite mai departe membrilor CEISD – care sunt în esență membri în Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) -dosarul spre analiză, etapă care, din informațiile de la Consiliul Concurenței, au fost parcurse. Urmează un termen de 21 de zile lucrătoare în care membru CEISD trebuie să dea un punct de vedere, care poate să fie o cerere de informații suplimentare, fie să dea un răspuns, fie să treacă dosarul în analiză aprofundată.
„Nu a ajuns să fie discutată la nivelul Comisiei, este încă în interiorul instituțiilor CEISD”, a confirmat Bogdan Chirițoiu, membru al Comisiei.
La întrebarea Gândul, președintele Consiliului a spus că este puțin probabil că această tranzacție – extrem de comentată în spațiiul public – să nu ajungă pe masa CSAT, la sesizarea Comisiei. Teoretic, dacă vânzătorul nu deține infrastructură critică, legea nu prevede obligația de a fi analizată de membrii CSAT.
„Este probabil ca această tranzacție să ajungă în CSAT, aș fi surprins să fie văzută ca neproblematică. Adică la CSAT când ajunge? Adică «Noi credem că e un caz mai complicat și trebuie să intre în procedură aprofundată» și atunci o facem cu ok-ul CSAT. Îi spunem: «Dragă CSAT, ești de acord să analizăm mai aprofundat această operațiune?». Eu cred că se va ajunge la CSAT, mi-e greu să cred că această operațiune nu va fi considerată, din punctul de vedere al securității naționale, văzând și unele exprimări publice ale unor membri ai comisiei, mi-e greu să cred că va fi considerată ca fiind neproblematică și nu necesită o cercetare aprofundată, deci cred că va fi sesizat CSAT”, a declarat Bogdan Chirițoiu.
Conform legii această cercetare aprofundată nu are un termen-limită.
Președintele Consiliului Concurenței crede că în acest an ar putea fi dat un răspuns în cazul acestei tranzacții. „Da, nu văd de ce ar dura atât de mult, mie nu mi s-a întâmplat să dureze ceva mai mult de un an de zile”, a răspuns președintele Consiliului Concurenței, la întrebarea jurnaliștilor.
Potrivit bilanțului Consiliului Concurenței, Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) a finalizat 471 de tranzacții, după analizarea acestora din punctul de vedere al securității naționale. La finalul anului 2024 mai erau în derulare 129 de cazuri.
Detalii din contract
Contractul semnat de E.ON și MVM în decembrie intră în vigoare numai dacă are toate avizele responsabililor din România. Potrivit informațiilor Gândul, acest document conține o clauză suspensivă, mai exact prevede încetarea acordului în cazul în care nu se obțin toate avizele obligatorii în decurs de minim șase luni de la semnare, cu posibilitatea de prelungire cu câteva luni.
„Dacă vin avizele în iunie, iulie, este bine, dacă e sfârșitul anului, este prea târziu”, au precizat sursele Gândul din piață.
În ceea ce privește valoarea tranzacției – suma vehiculată pe surse fiind de 205 milioane de euro – aceasta conține și valoare volumelor de gaze depozitate la momentul decembrie 2023 – cu ajustările de rigoare la momentul tranzacției efective – dar nu și sumele, de ordinul zecilor de milioane de euro, pe la E.ON le are de primit din partea statului în contul schemei de compensare – plafonare a prețurilor în energie.
Potrivit surselor Gândul, ofertele transmise de companiile de stat din pentru preluare activelor – Romgaz pentru cumpărarea furnizării de gaze, iar Hidroelectrica, pentru partea de furnizare de energie – nu au fost atractive, în comparație cu cea a grupului ungar.
Compania de stat ungară MVM Zrt. (MVM Group) estimează că va finaliza tranzacția referitoare la preluarea pachetului majoritar de acțiuni la divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România în lunile iunie sau iulie, a declarat joi directorul MVM, Karoly Matrai, pentru portalul ungar Portfolio.hu.
„Pe moment așteptăm avizele de la Consiliul Concurenței și din partea Comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe din România, și, ulterior, vom mai avea nevoie și de o aprobare din partea Comisiei Europene. Noi ne așteptăm ca, cel mai devreme, în ultima parte a trimestrului doi din acest an putem să avem toate avizele necesare. Într-un scenariu optim, în cursul verii am putea închide tranzacția, dar, precizez, că putem trata într-un mod flexibil orice deviație de la acest scenariu”, a declarat Karoly Matrai pentru presa ungară.
„Sperăm și in momentul de față ne așteptăm ca închiderea tranzacției să aibă loc în cursul lunilor iunie-iulie”, a răspuns șeful MVM la întrebarea „Aveți deci așteptarea ca tranzacția va primi toate avizele necesare din toate direcțiile?”.
Declarațiile au venit după cela mijlocul lunii ianuarie, conducerea Ministerul român al Energiei a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) în legătură cu tranzacția, arătând că , în urma unei analize riguroase, a identificat multiple teme de analiză aprofundată privind impactul posibilei tranzacții asupra securității naționale a României. Principalele motive pentru sesizarea CEISD sunt legăturile companiei din Ungaria cu Federația Rusă, riscul cesiunii ulterioare a acțiunilor E.ON Energie România către entități non UE, riscuri asupra datelor companiei și a datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de utilizatori dar și probleme de transparență a cumpărătorului.
În acest context, Karoly Matrai a declarat, joi, pentru portalul Portfolio.hu că MVM nu are intenția de a vinde companiile pe care intenționează să le achiziționeze în România și va aproviziona clienții din România în primul rânc cu gaze din surse locale, unul dintre motive fiind costurile suplimentare.
„În ceea ce privește siguranța aprovizionării energetice: aprovizionarea cu gaze provenite din Rusia, din punctul nostru de vedere, este legată în primul rând de siguranța energetică a Ungariei. Așa cum am precizat, pentru consumatorii noștri din Republica Cehă cumpărăm gaze naturale exclusiv din vestul Europei, nu din Rusia. România se află într-o situație aparte, având în vedere sursele de gaze naturale interne de care beneficiază, și consider, că nu este logic și oportun să turnăm apă în mare, sau să ducem lemne în pădure. Nici nu ne găndim să revindem aceste companii din România, având în vedere că am scris foarte clar în strategia noastră, că ne dorim să devenim o companie semnificativa la nivel regional, iar această achiziție se integrează perfect în realizarea acestui scop”, a spus Karoly Matrai.
„Resursele locale sunt întotdeauna cele mai ieftine. Această afirmație este valabilă atât pentru energia electrică, cât și pentru gazele naturale. Eventualul transport al gazelor rusești în România ar însemna cheltuieli de transport enorme pentru noi. Având în vedere faptul că întotdeauna resursele locale sunt cele mai ieftine, în cazul în care vom primi avizările pozitive referitoare la tranzacție, noi vom apela în primul rând la gazele naturale locale în ceea ce privește aprovizionarea..”, a declarat șeful MVM.
Potrivit afirmațiilor lui Karoly Matrai, MVM estimează că aprobările necesare ar putea fi obținute până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru, astfel că și „calendarul planificat de finalizare în iunie-iulie poate fi respectat”.
Karoly Matrai a mai spus că diversificarea este importantă, dar livrările de gaze lichefiate nu sunt competitive, ca preț, pentru Ungaria, cu gazele rusești importate.
„Diversificarea între surse, rute de transport și țări este, desigur, o prioritate maximă. Totodată, trebuie să pornim de la faptul că datorita caracteristicilor fizice ale Ungariei, nu ne permit să importăm cu uşurinţă LNG în ţară. LNG-ul este accesibil în apropierea terminalelor maritime, dar apoi se adaugă costuri mari de transport, făcându-l să nu mai fie competitiv ca preț în comparație cu alternativa actuală, gazul rusesc. Din motive fizice, nu am putea aproviziona Ungaria exclusiv cu LNG, deoarece nu sunt atât de multe terminale in vecinatate”, a spus șeful MVM.
Rulajul total anual al Grupului MVM este de 12-13 miliarde mc, iar ponderea gazului rusesc este de sub 40% din această cantitate.potrivit directorului MVM.
Citiți și: