Ziua internațională a femeii 2021. Pandemia de COVID-19 adâncit inegalitățile de gen pe piața muncii. Ce arată studiile

Progresul înregistrat de femei pe piața muncii în ultimii ani ar putea scădea în acest an la nivelul din 2017, ca urmare a efectelor economice ale noului coronavirus, arată cel mai recent studiul global realizat de compania de consultanță PwC, cu ocazia Zilei internaționale a femeii.

Pandemia de COVID-19 a crescut inegalitățile de gen pe piața muncii, mai multe femei decât bărbao fiind în situația de a-și pierde sau de a renunța la locul de muncă de la debutul ei, potrivit raportului PwC Women in Work Index, care măsoară gradul de independență economică a femeilor din 33 de țările membre OCDE.

Astfel, potrivit studiului PwCprogresul înregistrat de femei pe piața muncii ar putea scădea în acest an la nivelul înregistrat în 2017, respectiv scorul de 62,4. Indicele analizat – care are la baza cinci indicatori care reflectă participarea femeilor pe piața muncii și egalitatea la locul de muncă – este estimat să scadă cu 2,1 puncte între 2019 și 2021. O recuperare, minoră, de doar 0.8% este de așteptat abia din 2022.

VIDEO Călin Georgescu susține că Guvernul României a propus Coreei de Sud să cumpere mai multe proiecte strategice ale țării: „Se știe și de o scrisoare”

23:10

POLITICĂ Traian Băsescu despre cumpăna politică PNL. Cătălin Predoiu, ”un PSD-ist fără carnet”. Dan Motreanu, „liberal 100%”

22:59

Femeile, mai vulnerabile în timpul pandemiei

„Pandemia a venit cu multe restricții, a închis afaceri, grădinițe și școli, ceea ce a contribuit la pierderea multor locuri de muncă. Mai mult, școala online a implicat și necesitatea de a sta acasă cu copiii, ceea ce a afectat în special femeile. Fie că vorbim despre consecința pierderii locurilor de muncă, reducerii veniturilor sau pur și simplu stresului adițional general de munca de acasă, grija pentru sănătatea familiei, femeile sunt mult mai vulnerabile”, a declarat Oana Munteanu, Director Consultanță în Resurse Umane PwC România.

Potrivit cercetărilor citate, întreruperile în carieră au un impact negativ pe termen lung asupra perspectivelor femeilor pe piața muncii, de multe ori ele întorcându-se pe poziții cu calificări reduse și salarii mai mici.

Este esențial ca atât la nivel guvernamental, cât și de companie să existe programe de incluziune și dezvoltare pentru femei. Nu este vorba despre discriminare pozitivă, ci despre recunoașterea aportului social și economic indirect, dar esențial, pe care femeile și mamele, în special, îl aduc omenirii, a detaliat Oana Munteanu.

Raportul PwC araă că în 17 din cele 24 de țări OCDE care au raportat o creștere globală a șomajului în 2020, femeile au fost cele mai afectate. Comparativ cu 2019, rata anuală a șomajului OECD în 2020 a crescut cu 1,7 procente pentru femei (de la 5,7% în 2019 la 7,4% în 2020) și 1,5 puncte procentuale pentru bărbați.

Mai mult, datele colectate în raportul PwC arată că la nivel global, 40% dintre femeile care lucrează (aproape 510 milioane) sunt angajate în sectoare foarte afectate de COVID-19, precum turismul, divertismentul și servicii de recreere, comerț și produse alimentare. Comparativ, 37% dintre bărbații lucrează în aceste sectoare.

În România, deși în decembrie rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 0,5 puncte procentuale pe cea a femeilor (5,1%, față de 4,6%), gradul de ocupare este mai mare la bărbaţi, de 74,9%, faţă de 56,9% la femei, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Care sunt țările fruntașe?

Potrivit raportului PwC, pentru a anula problemele provocate de COVID-19 femeilor care muncesc, până în 2030, progresul către egalitatea de gen trebuie să fie de două ori mai rapid decât rata sa istorică.

În medie, femeile câștigă 85 de cenți dintr-un dolar câștigat de bărbați în cele 33 de state OECD incluse în raport, iar specialiștii PwC estimează că ar fi nevoie de 112 de ani pentru ca această disparitate salarială să dispară.

Țările cu cele mai mai mari progrese pe piața muncii pentru femei sunt Islanda, Suedia și Noua Zeelandă, în timp ce ultimele poziții se plasează Mexicului, Coreei de Sud și Chile.

Dintre țările din Europa Centrală și de Est, Slovenia ocupă locul cel mai înalt (poziția 4). Polonia s-a clasat pe locul 11, Ungaria pe locul 18, iar Estonia pe locul 19. Republica Cehă și Slovacia se află doar în ultima treime a listei, clasându-se pe locul 22 și respectiv pe locul 26.

Salarizarea egală, nevoie sau fake news?

Stereotipiile de gen, inegalitățile și nevoia de schimbare a modului cum guvernele și companiile diferențiază femeile și bărbații au fost adâncite de pandemie, conform unui nou studiu realizat de Ipsos în colaborare cu Global Institute for Women’s Leadership din cadrul King’s College Londra și care a acoperit 28 de țări.

Potrivit studiului citat, doi din cinci respondenți la nivel global (42%) consideră că egalizarea salariilor bărbaților și femeilor este importantă, dar nu reprezintă o prioritate. Pe de altă parte, un respondent din cinci consideră că egalizarea salariilor bărbaților și femeilor pentru muncă egală este un exemplu de corectitudine politică dusă prea departe (19%) sau de-a dreptul un fake news (18%).

Cum era de așteptat, bărbații (21%) sunt mai înclinați să creadă că diferențele salariale dintre bărbați și femei intră în categoria fake news, comparativ cu femeile (16%). Femeile (41%), previzibil, consideră că acest subiect reprezintă o prioritate într-o proporție mai mare decât bărbații (31%). Țările ai căror cetățeni consideră, peste media globală, că inegalitatea salarială dintre bărbați și femei este o prioritate sunt Chile (53%), Africa de Sud (52%) si Franța (51%).

Potrivit studiului citat, 64% dintre cetățenii celor 28 de țări analizate sunt de părere că problema COVID-19 a afectat bărbații și femeile în egală măsură. Într-o proporție mai mare decât media globală (12%), cetățenii din Chile (24%), Israel (22%) și Canada (19%) consideră că această criză a avut mai multe efecte negative asupra femeilor decât asupra bărbaților.

Per total, 44% dintre angajați și 45% dintre femeile care lucrează se tem mai mult acum decât înainte de criză că își vor pierde locul de muncă. O treime (34%) nu văd nicio diferență în acest sens, iar 13% afirmă chiar că sunt mai puțin îngrijorați acum decât înainte de izbucnirea crizei COVID-19.