Comisia Europeană a respins cererea Guvernului de prelungire a taxării inverse la cereale, dar Executivul mai speră

Comisia Europeană a respins cererea Guvernului de prelungire a termenului de aplicare a taxării inverse la cereale, care expiră în luna mai, arătând că procedura nu ar trebui folosită sistematic pentru a compensa „o supraveghere inadecvată” de către autorități, dar Executivul mai speră în acest sens, informează Mediafax.

Adresa Guvernului către Bruxelles a fost transmisă în luna octombrie a anului trecut, cu solicitarea ca termenul să fie prelungit cu încă doi ani, până în 2015, bazat pe faptul, conform unui document prezentat atunci de Mediafax, că Bulgaria și Ungaria au cerut la rândul lor o astfel de derogare, iar un refuz pentru România ar genera discriminări.

Aceasta urma să fie a doua derogare de la sistemul fiscal normal, după ce, în iunie 2011, Guvernul a decis să aplice taxarea inversă la cereale și plante tehnice pentru o perioadă de doi ani. Autoritățile au explicat atunci că această măsură reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de combatere a evaziunii fiscale, prin eliminarea „firmelor fantomă” care nu plătesc taxa pe valoarea adăugată.

Prin introducerea taxării inverse la comerțul cu cereale între firme, taxa pe valoarea adăugată este aplicată la finalul lanțului comercial. Ministerul Finanțelor estima că taxarea inversă la cereale și plante tehnice va genera venituri bugetare suplimentare de 240 milioane lei în 2011 și 410 milioane lei în 2012.

Un document redactat de Ministerul Finanțelor în luna martie a acestui an relevă însă că oficialii Comisiei Europene (CE) nu au dat curs favorabil solicitării României privind prelungirea perioadei de aplicare a taxării inverse pentru cereale și plante tehnice, invocând că derogarea obținută anterior a fost acordată de Consiliul Uniunii Europene în circumstanțe foarte specifice, în care România s-a angajat să implementeze, pe parcursul perioadei de aplicare a derogării, o serie de reforme care urmau să facă posibilă revenirea la regimul normal de TVA pentru respectivele operațiuni. Această abordare a fost justificată de Comisia Europeană în special prin riscul ca frauda să fie transferată în alte state membre, într-un sector a cărui importanță economică este destul de importantă în alte țări.

De asemenea, Comisia Europeană a precizat că, în cursul negocierilor din cadrul Consiliului Uniunii Europene privind derogarea solicitată de România, o serie de state membre și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că orice derogare de la sistemul de plată fracționată nu poate fi mai mult decât o soluție de ultimă instanță și o masură de urgență în cazuri dovedite de fraudă și că trebuie să ofere garanții în ceea ce privește necesitatea și caracterul excepțional al derogării acordate, durata măsurii și natura specifică a produselor în cauză. Comisia a transmis totodată că statele membre au arătat că mecanismul de taxare inversă implică întotdeauna un risc ca frauda să fie transferată către alte state membre și au reamintit că procedura de taxare inversă nu ar trebui utilizată în mod sistematic pentru a compensa „supravegherea inadecvată” de către autoritățile fiscale ale unui stat membru.

„Comisia consideră, de asemenea, că tipul de bunuri în cauză -cereale și plante tehnice -sunt de o natură care ar trebui sa facă posibil controlul prin mijloace convenționale, fără să fie necesară implementarea mecanismului de taxare inversă. Prin urmare, în opinia Comisiei Europene, derogarea privind aplicarea taxării inverse pentru cereale și plante tehnice a fost acordată României în circumstanțe excepționale, pentru a da timp țării noastre să implementeze anumite reforme în vederea combaterii fraudei. Comisia a menționat totodată că măsura nu a fost niciodată destinată să fie o soluție pe termen lung sau să compenseze supravegherea inadecvată a persoanelor impozabile de pe aceste piețe extrem de valoroase, reiterând faptul că derogarea a fost justificată ca parte a unui pachet de măsuri care urmau să fie luate de România, fiind în același timp limitată la o anumită perioadă de timp”, se mai arată în document.

Guvernul mai speră însă ca, în pofida refuzului pentru o nouă derogare, taxarea inversă la cereale să poată fi menținută, pe baza unei directive aflată în analiza Comisiei Europene pentru combaterea fraudei în materie de TVA și care prevede introducerea unui mecanism de reacție rapidă, bazat pe acordarea de competențe Comisei Europene pentru a acorda derogări temporare, și o propunere separată, dar complementară, de extindere a domeniului de aplicare a taxării inverse prin includerea sectoarelor care fac deja obiectul unor cereri de derogare, printre care produsele agricole.

„În contextul celor menționate, precizăm că, în situația în care Consiliul Uniunii Europene va adopta propunerea de directivă care vizeaza includerea produselor agricole în sfera de aplicare, va fi posibilă aplicarea de către România a taxării inverse pentru livrările de cereale și plante tehnice fără obținerea în prealabil a unei derogări”, este speranța autorităților.

Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Dan Manolescu a declarat, miercuri, că Guvernul va decide dacă va aplica TVA de 9% doar pentru pâine sau pentru tot circuitul grâu-pâine în funcție de răspunsul Comisiei Europene privind continuarea taxării inverse la cereale după 1 iunie.

El a precizat că taxarea inversă ar putea fi acceptată în continuare de Comisia Europeană întrucât există o intenție de modificare a directivei pentru acceptarea măsurii de taxare inversă la o categorie largă de produse considerate cu risc, care include și cerealele, ceea ce ar conduce la ideea că acestă măsură a fost identificată de Comisie ca una eficientă în lupta împotriva evaziunii fiscale în domeniu.

„În funcție de răspunsul din partea Comisiei vom stabili metoda de aplicarea a acestei cote de 9% și impactul efectiv în sume al acestei măsuri. Dacă nu se păstrează măsura, rămâne să luăm o decizie dacă vom aplica cota de 9% pe întreg lanțul sau doar la pâine”, a spus Manolescu.

În 2011, Guvernul a solicitat inițial o derogare de la regimul normal de aplicare a TVA prin taxarea inversă pentru livrările de bunuri din interiorul țării la cereale, plante tehnice, legume, fructe, carne, zahăr, făină, pâine și produse de panificație. Cererea a fost însă respinsă de către oficialii de la Bruxelles, iar Executivul a restrâns sfera produselor pentru care solicita derogare la cereale și plante tehnice, respectiv pentru porumb, grâu, orz, orzoaică, secară, soia, rapiță, floarea soarelui și sfeclă de zahăr.

Potrivit datelor oficiale, România pierde anual din comerțul cu cereale sume de ordinul miliardelor de lei ca urmare a neplății TVA la bugetul de stat datorat pe circuitul comercial de către firmele de tip fantomă.