Consiliul Patronatelor Bancare din România și Confederația Patronală Concordia resping ferm introducerea unei TAXE pe tranzacțiile bancare

Soluțiile reale pentru reducerea deficitului bugetar țin de digitalizarea administrației, colectarea eficientă a taxelor, stimularea inițiativei private și nu introducerea de taxe ad-hoc, care penalizează exact contribuabilii care își plătesc cu regularitate obligațiile fiscale către Stat, au transmis, marți, Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) și Confederația Patronală Concordia, într-un comunicat comun prin care resping ferm introducerea unei taxe suplimentare pe tranzacțiile bancare, așa cum s-a vehiculat în spațiul public.

Conducerile CPBR și a Confederației Concordia atrag atenția, în contextul unei situații bugetare critice cu care se confruntă România, care determină nevoia de luare a unor măsuri radicale, că este necesar să fie respectate principiile economice de bază și să se adreseze cauzele fundamentale ale problemelor, prin măsuri sustenabile și echilibrate, nu prin măsuri „hazardate și populiste”.

EXTERNE Destinațiile de „micro-pensionare” care cuceresc generația Z în 2026. Unde aleg tinerii să se retragă din carieră pentru a-și găsi echilibrul personal

09:43

ULTIMA ORĂ Se caută director la Apele Române. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, anunţă o premieră: „Proces de selecție transparent”

09:30

În acest sens,  Consiliul Patronatelor Bancare din România și Confederația Patronală Concordia, în calitate de parteneri sociali reprezentativi la nivel național, își exprimă disponibilitatea permanentă de dialog constructiv în vederea identificării celor mai potrivite soluții pentru redresarea situației finanțelor publice și crearea unui cadru economic predictibil, orientat spre dezvoltare și creșterea investițiilor.

„Observăm cu îngrijorare, în ultimul timp, o serie de discuții în spațiul public despre posibile noi taxe ,  unele chiar aplicabile sectorial, fără a exista însă un dialog cu partenerii sociali la nivel național sau sectorial asupra oportunității/efectelor unor astfel de măsuri. În acest sens, menționăm  ideea vehiculată săptămâna trecută, de introducere a unei noi taxe, respectiv o taxă aplicabilă tranzacțiilor bancare, percepută clienților persoane fizice și juridice, similar unui comision aplicat de fiecare dată când se efectuează o plată. Este un nou exemplu de abordare superficială a unor aspecte complexe, care induc iluzia unor beneficii bugetare pe termen scurt, dar care, în realitate, generează efecte economice și sociale nedorite, negative, pe termen lung”, potrivit comunicatului comun.

În acest context, cele două organizații patronale resping cu fermitate intenția de introducere a unei taxe pe tranzacțiile bancare, precum și a oricărei alte taxe cu impact asupra sistemului bancar, având în vedere implicațiile economice și sociale negative.

Organizațiile subliniază că orice măsura fiscală trebuie să respecte principiile predictibilității și eficienței economice, iar soluțiile reale pentru reducerea deficitului bugetar țin de digitalizarea administrației, colectarea eficientă a taxelor, stimularea inițiativei private și nu introducerea de taxe ad-hoc care penalizează exact contribuabilii care își plătesc cu regularitate obligațiile fiscale către stat.

„Experiența anilor trecuți arată cât se poate de elocvent faptul că măririle de taxe, taxele speciale ad-hoc și celelalte măsuri de peticire a bugetului nu au adus niciun beneficiu, dimpotrivă, au stimulat irosirea banilor publici. Nu am identificat vreun efect pozitiv în economie rezultat din impozitul pe cifra de afaceri sau cel pe activele bancare instituite în ultimii ani, tot cu scopul declarat al echilibrării bugetului de stat; din contră, astfel de taxe au împovărat și mai mult contribuabilii de bună credință”, potrivit comunicatului comun.

Posibile efecte negative

Organizațiile patronare au enumerat și câteva dintre efectele probabile ale unei asemenea taxe pe tranzacții bancare:

• migrarea către plățile în numerar, cu efect direct asupra evaziunii fiscale și creșterea economiei negre, scăderea nivelului de bancarizare (care este, oricum, cel mai mic din Europa), stoparea/amânarea investițiilor în infrastructura de plăți electronice, zădărnicirea eforturilor de digitalizare ale Statului (e-factura, e-TVA, SAF – T);
• încurajarea fenomenului de deschidere de conturi bancare în afara României, ceea ce poate duce la competiție neloială pentru băncile românești și un control mai dificil al fluxurilor de bani de către autoritățile fiscale;
• migrarea către platforme cu risc ridicat, de tip crypto sau de intermediere neautorizate, care, pe lângă faptul că expune contribuabilul la riscuri semnificative, generează vulnerabilitate pentru sistemului financiar și riscuri de securitate națională;
• creșterea inflației determinată de efectul în cascadă a aplicării taxei pe circuitul de formare a prețului produselor și serviciilor, în condițiile în care trăim deja într-o economie în care inflația este cu mult peste ținta asumată;
• împovărarea suplimentară a categoriilor vulnerabile în condițiile în care vor fi afectate și plățile cu caracter social (pensii, ajutoare, burse, alocații, indemnizații, șomaj), care sunt operate, preponderent, prin transferuri bancare;
• creșterea prețului serviciilor bancare în condițiile în care costurile de implementare a acestei taxe dar și creșterea costurilor de administrare a plăților în numerar se vor translata, cel mai probabil, în costurile serviciilor și produselor bancare, conform principiilor de piață;
• frânarea procesului de modernizare a economiei  raportat la faptul că această taxă contravine frontal obiectivului strategic național de digitalizare și de adoptare a serviciilor financiare moderne.

Potrivit organizațiilor, aceste aspectele au fost sesizate și de Comisia Europeană în cazul unei taxe similare impuse în Slovacia.

„Ar fi util ca atunci când «se copiază»inițiative populiste din alte țări, inițiatorii să analizeze și efectele negative generate precum problemele majore de implementare, costurile ridicate și beneficiile economice nesemnificative. Credem că a venit momentul conduitei responsabile care să fundamenteze implementarea oricărei decizii fiscale pe o indispensabilă analiză de impact cu evaluarea tuturor implicațiilor dar și discuții tehnice constructive cu reprezentanții mediului de afaceri”, potrivit comunicatului citat.

„Mediul de afaceri dorește să fie parte din soluție. Avem expertiza relevantă și capacitatea de a contribui la construcția unor politici fiscale sustenabile, dar este nevoie de voință politică în consultarea reală și transparentă a partenerilor sociali reprezentativi la nivel național sau sectorial”, arată organizațiile patronale.

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), organizația patronală reprezentativă a sectorului bancar românesc, este parte a Federației Patronale a Serviciilor Financiare – FinBan, afiliată la Confederația Patronală CONCORDIA.

Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești și este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel național. Cu o contribuție de 30% din în PIB și peste 450.000 de angajați în 3900 de firme mari și mici, cu capital românesc și străin, Concordia este singura organizație din România membră în BusinessEurope, Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE) și Business at OECD (BIAC).

Sursa foto: Profimedia – caracter ilustrativ

CITEȘTE ȘI: