Cultura cartofului românesc, în derivă. Cifrele privind suprafețele însămânțate se bat cap în cap

Redactor:
Ionel Văduva
Cultura cartofului românesc, în derivă. Cifrele privind suprafețele însămânțate se bat cap în cap

Anul trecut, suprafața totală înființată cu cartof, potrivit datelor Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), a fost de 27.930,03 ha, ceea ce ar fi dus la o producție totală estimată de 533.463,57 tone (calcul făcut la un randament mediu de 19,1 tone/ha), în timp ce datele raportate de Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ) au vehiculat nu mai puțin de 174.435 ha semănate cu cartof la nivel de țară.

La un calcul simplu, totalul de 174.435 hectare înmulțit cu 19,1 tone la hectar, randament mediu raportat de INS/Eurostat, ar însemna 3.331.708,5 tone de cartofi, producție la nivelul anului 2019. Și dacă am calcula la o medie la hectar de 10 tone randament, cifra fabuloasă raportată de direcțiile agricole din România ar genera o producție anuală de 1.744.350 tone cartofi, cu mult peste nevoia de consum a țării noastre, calculată de specialiști ca fiind de circa 1.350.000 tone.

Acest calcul a fost făcut de cei din industria producătoare de cartofi plecând de la o populație de 17.000.000 locuitori și de la un consum mediu de 70 de kilograme pe cap de locuitor (95 kilograme fiind calculul celor de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale).

Cum se explică însă importurile constante înregistrat anual la cartofi proaspeți și congelați? Simplu.

Aceleași calcule ale specialiștilor spun că situația reală a producției de cartofi din România este dată cel mai probabil de suprafețele raportate de producători la APIA. În acest caz, cele 27.930,03 ha care duc la o producție totală estimată de 533.463,57 tone de cartofi (calcul făcut la un randament mediu de 19,1 tone/ha). La acestea se adaugă cele peste 200.000 de tone obținute de pe suprafețele neînregistrate la APIA (cele peste 200.000 ha înmulțite cu o medie de cam 10 tone la hectar). Un calcul simplu ne arată că totalul de aproape 800.000 de tone de cartofi produse în România nu acoperă necesarul de de consum de aproximativ 1.350.000 tone. Deficitul astfel estimat ar fi de aproape 550.000 tone.

Și ar mai fi ceva, și anume întrebarea de unde își procură materialul semincer certificat toți fermierii care ar cultiva cele peste 174.000 ha cu cartofi?

„Suprafața estimată din raportările DAJ pentru anul 2019 ca fiind cultivată cu cartof înregistrează o creștere la nu mai puțin de 174.435 hectare. Așa să fie? Oare de unde își achiziționează acești fermieri cartoful pentru sămânță pentru a înființa atâtea hectare cu cartof? Adică un necesar de circa 470.000 tone când noi producem în țară circa 10.000 de tone de sămânță certificată și mai importăm cam tot 10.000 de tone?”, s-a întrebat pe bună dreptate Ioan Moroianu, directorul executiv al Federației Naționale Cartoful, România (FNCR), cu ocazia Conferinței Naționale a Cartofului, eveniment organizat de Agricover în data de 25 februarie 2020.

Calculele lui Moroianu sunt cât se poate de pertinente în ceea ce privește estimările deficitului de consum, în condițiile în care, încă din luna noiembrie a fiecărui an, pe rafturi nu mai găsim produs românesc.

„Cifrele APIA spun că am avea în țară aproximativ 30.000 ha cultivate cu cartof pentru consum (n.r. – 27.930,03 ha), hectare pe care le înmulțim cu o producție medie de 20 de tone la hectar (n.r. – 19,1 conform INS, Eurostat) și obținem 600.000 de tone de cartofi. La acest total se mai adaugă, probabil, 20.000 de hectare cu suprafețe neînregistrate la APIA (curți și grădini), care nu depășesc o producție medie de 10 tone la hectar, adică 200.000 de tone cartof consum. Astfel, obținem un total de 800.000 de tone de cartofi. Dacă pentru populația țării am avea nevoie de aproximativ 1,350 milioane tone, iar noi am produce doar 800.000 tone, asta ar însemna că avem un deficit de 550.000 tone, cartofi care ar trebui să intre pe piața noastră din import.

Ținând cont că importurile de cartof intră pe piața noastră încă din noiembrie, când vedeți pe rafturile magazinelor deja cartofi de import, acest exercițiu pare a fi cel mai aproape de realitate. În prezent, 80% din cartoful aflat pe rafturile hipermarketurilor este din import. Dacă am avea 174.435 cultivate cu cartofi la nivel de țară, am avea curțile pline, depozitele la fel de pline și marketurile tot pline cu cartof românesc. Calculul a fost făcut la 17 milioane locuitori și la un consum mediu anual de 70 de kilograme de cartofi pe cap de locuitor, nu la 95 kilograme cartofi pe cap de locuitor”, a adăugat executivul FNCR.

Este vorba oare de preț?

Ioan Moroianu mărturisește totodată că prețul la care cartoful de import intră în retailul modern, deja ambalat, vizual atractiv, nu și calitativ superior, este mai atractiv, fapt care transformă produsul românesc într-unul neatractiv, atâta cât a mai rămas din el.

„În Covasna, la ora actuală, mai avem cantități puține de cartof de consum. În schimb, fermierii din Harghita au cantități destul de mari de cartof pe care nu le vom mai vedea pe rafturile hipermarketurilor. Și asta deoarece mare parte din cartofii pe care îi găsim în hipermarketuri sunt din Germania, Franța, Olanda și Belgia și care intră pe piața românească la prețuri cuprinse între 1,2-1,5 lei kilogramul. De ce importatorii ar cumpăra cartofi românești, să-i ambaleze și să-i plaseze pe piață, când găsește cartofi de import care arată net superior, doar vizual, nu și calitativ, mai bine decât cei produși în țară?”, se întreabă, de asemenea, reprezentatul producătorilor români de cartofi. „Pe rafturile retailerilor se va găsi cartof românesc la promoție, până în decembrie-ianuarie. Când se termină cartoful românesc nu vor mai putea fi observate promoții la rafturi”.

Unul dintre motivele scăderii suprafețelor însămânțate cu cartof, generator de deficit, este și cel legat de instabilitatea prețurilor pentru cartoful de consum de pe piața românească, de la un an la altul. Acest fapt este generat de producțiile din Vestul Europei, în special cele din Polonia, care fac din această cultură una neatractivă și riscantă.

„Unii fermieri spuneau că, în sfârșit, cartoful a ajuns la un preț real, cel de 1-1,5 lei pe kilogram, pe piața românească. Țin să-i contrazic. În ultimii doi ani nu am înregistrat importuri masive din Polonia, pentru că au avut un deficit în producție, iar cartoful polonez a rămas pe piața lor sau a fost dirijat către piețe mai scumpe. Trebuie să avem grijă pe viitor pentru că oricând vom putea înregistra ani cu 0,5-0,7 lei pe kilogram”, a mai adăugat Moroianu.

Am scris istorie! Exportul de cartof românesc cu destinația Marea Britanie a crescut cu 163.400% în decembrie 2019!

Și dacă nu suntem convinși până în prezent de contradicțiile fabuloase de pe piața cartofului din România și de implicațiile sale la nivel internațional, situație care pare să se multiplice în mai multe domenii din sectorul agrozootehnic authton, conform statisticilor World Potato Market prezentate de Romulus Oprea, președintele FNCR, față de 2018, anul trecut, România a reușit recordul inimaginabil să crească exportul de cartofi către Marea Britanie cu 18.000%, iar la nivel de decembrie 2019 strict de… 163.400%!

„Statisticile importului de cartofi al Marii Britanii, conform World Potato Market. Pe listă a apărut un exportator-surpriză pentru Marea Britanie. Acest exportator se numește România. În 2019, România a avut o creștere de 163.400% față de 2018. Fenomenal. Normal când pleci de la zero, nu? În intervalul ianuarie-decembrie Am avut 102 tone în 2018, respectiv 18.471 tone în 2019. O creștere de 18.000%, 2019 față de 2018. Iar în luna decembrie 2019, acest 163.400. Am depășit practic toți furnizorii tradiționali de cartof pentru Marea Britanie și am depășit chiar și Belgia, care este numărul 1 la livările de cartofi pentru consum. Repet, doar în luna decembrie.

O surpriză plăcută care nu are de unde să vină decât de la colegii noștri din sud, zic eu, marea majoritate, Dâmbovița, Galați, Amărăști, Mârșani, Dolj, Timișoara chiar și care au exportat cantități serioase. Asta este calea. Asta înseamnă competiție. Cum era cu cartoful românesc că nu este la fel de bun precum cel de afară? Cartoful nostru este mai bun și este apropiat de ecologic”, a afirmat Oprea, care a adăugat că marfa românească a fost vândută de intermediari la un preț de 512 lire sterline tona, cu mult chiar și peste media anilor buni pentru producători.

„Și România este în stare să vândă la niște prețuri acceptabile. Că acest preț îl ia comerciantul, asta este partea a II-a. Totuși, cartoful românesc i-a costat pe britanici 512 lire sterline pe tonă”, a conchis șeful organizației.

De ce nu vor să mai producă fermierii români cartofi

Un exemplu elocvent de fermier român care a schimbat macazul în ceea ce privește producția agricolă este Ioan Benea, producător agricol care a dat cartoful pe rapiță. Și asta chiar în Țara Bârsei, supranumită Țara Cartofului.

El a renunțat la afacerea cu cartofi din cauza schimbărilor climatice, dar și a lipsei apei pentru irigat, lipsuri care au transformat sectorul într-unul nerentabil, în viziunea sa.

„De patru ani de zile nu mai cultiv cartofi. Nu mai pot. Din «Regele cartofului» am ajuns «Regele rapiței». În zona platoului Bârsei, în Țara Bârsei, în Țara Cartofului, se cultivă acum porumb, fermierii fac 12 tone de boabe la hectar sau 6 tone la rapiță. Eu sunt născut aici, la Brașov, acolo, în Hărman. Porumbul se folosea drept arac pentru fasolea pe care o puneau țăranii în curte. Temperatura maximă în urmă cu mai mulți ani era de 25 de grade Celsius. Era o vorbă la noi: «Era vară doar într-o joi, după-amiază, la Brașov». Acum am avut 60 de grade la sol. Este și terenul pietros și să ai 60 de grade Celsius la sol, cum să mai cultivi cartofi fără irigații?”, a declarat pentru Gândul.info, Ioan Benea, fost președinte al FNCR.

El a mărturisit că, în cazul culturii de cartof, din cinci ani, unul era rentabil, dar și că în urmă cu mai mulți ani, producătorii erau mai mulți la număr.

„Aveam mii de producători. Aveam 250.000 ha cultivate cu cartof în 1989. Acum, România are în jur de 33.000-35.000 ha declarate la APIA. S-a subvenționat puțin, în ultimul timp, cartoful de procesare și sămânța. Apropo de sămânță, am ajuns de la 10.000-12.000 ha în 1989 la 350-400 ha, acum, sămânță pe România. Doar ru, în anul 2000, am avut 325 ha lot semincer! Am renunțat la cultura cartofului din cauza condițiilor climatice, care s-au schimbat.

Județul Brașov, Țara Cartofului, a ajuns să cultive de la 14.000 ha acum vreo 2-3 ani, la 2.900 ha. Tot platoul Țării Bîrsei care era zona principală, zona închisă pentru cultura cartofului de sămânță în mod deosebit, a renunțat la cultură din cauza condițiilor climatice. Cartofului nu-i plac temperaturi mari și are consum de apă foarte mare, pentru că este 80% apă. Noi nu avem sursă de apă. În platoul Țării Bîrsei, apa freatică se găsește la 72 de metri adâncime. Forează să scoți apă, să irigi, dacă poți.

În general, fermierii actuali care mai cultivă cartoful, în Brașov, Harghita și Covasna, puțini în Neamț și foarte puțini în Suceava, au ajuns la o producție de peste 40 de tone la hectar. Sunt elitele. Sunt importatori de sămânță elită, bază și prebază. Importăm toată sămânța bază și prebază din Germania, Olanda, Franța, Danemarca etc. Calitatea este pe zi ce trece tot mai slabă”, a conchis Benea.

Anul trecut, suprafața totală înființată cu cartof a fost de 27.930,03 ha, în 2018 de 33.246,42 ha, în 2017 de 35.017,8 ha, în 2016 de 38.500 ha, în 2015 de 42.500 ha, în 2014 de 48.000 ha, iar în 2013 de 54.000 ha, potrivit APIA.

Conform aceleiași surse, suprafața totală înființată cu cartof pentru consum, în 2019, a fost de 24.688,75 ha, în 2018 de 29.852,64 ha, în 2017 de 31.996,57 ha, în 2016 de 35.913,5 ha, în 2015 de 40.451 ha, în 2014 de 46.311,8 ha, iar în 2013 de 52.530,4 ha.

Nu în ultimul rând, suprafața totală înființată cu cartof pentru sămânță certificată, conform datelor APIA, a fost în 2019 de 607,18 ha, în 2018 de 496,26 ha, în 2017 de 601,79 ha, în 2016 de 620,5 ha, în 2015 de 650 ha, în 2014 de 488,2 ha, iar în 2013 de 319,6 ha.

Consumul de cartofi pe cap de locuitor este de 95 de kilograme, potrivit spuselor lui Viorel Morărescu, director în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Statisticile europene spun că, în 2018, România a obținut o producție medie de 17,44 tone de cartofi la hectar.

Belgia, Franța, Germania, Olanda și Marea Britanie, „The Big Five”, cei cinci mari producători de cartofi, plus Polonia, împreună dețin 65% din suprafața semănată și 75% din producția europeană.

Potrivit MADR, în urma analizării datelor statistice transmise de către INS privind comerțul internațional cu produse agroalimentare (intra și extracomunitar al României) – sintetic, perioada ianuarie – august 2019, se constată că aceasta prezintă caracteristici similare perioadelor anilor anteriori.

Astfel, se înregistrează aceleași deficite comerciale la carne și organe comestibile, lapte și produse lactate, legume și fructe, preparate pe bază de cereale.

Sursa foto: Conferința Națională a Cartofului

Scandalul a erupt în ţară! Vedetele gimnasticii, abuzate sexual: "S-a întâmplat cu mama în cameră"....
BOMBĂ în showbiz! Pepe a sucit mințile unei colege de trust, deși e măritată! Avem...
FOTO. Daniela Crudu, într-un costum de baie minuscul! Și-a arătat trupul complet
Vulpița Veronica, mamă în mare secret! Ar fi născut în urmă cu puțin timp! „E...
Imaginile momentului în fotbalul românesc: Gino Iorgulescu, Cosmin Olăroiu și Mirel Rădoi s-au distrat ca...
Florin Călinescu, oprit de o femeie pe stradă după Românii au talent. 'Să-ți fie rușine!'....
Şirul erorilor de raportare a deceselor cauzate de COVID-19. Ministrul Sănătăţii iese la raport
BANCUL ZILEI – Camera ascunsă: ipostaze năucitoare cu nevasta și amantul
FDA a autorizat vaccinul Pfizer pentru adolescenții cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani
BOMBĂ în showbiz! Pepe a sucit mințile unei colege de trust, deși e măritată! Avem...
Ce nu TREBUIE să facă niciodată o femeie în dormitor. UCIDE întreaga plăcere din cauza...
Schimbare importantă la Antena 3. Mihai Gâdea a făcut anunțul în direct, telespectatorii se vor...
Horoscopul banilor 11-16 mai 2021. Zodia care își va face toate poftele
Top 10 gafe, care ţi-au scăpat, din filme celebre. Eroarea din „Braveheart” care nu mai...
A fost găsită moartă în dormitorul ei! Anunţul ŞOC al momentului. Cum au găsit-o poliţiştii
Cacao cu… sodă caustică – ce s-a descoperit în cacao de pe piața din România
Marele exod din România. Eurostat avertizează: România va înregistra una din cele mai abrupte reduceri...
Cum să îţi dai seama imediat dacă cineva nu este atât de deştept pe cât...
Inchide