Cum a reușit România să aibă o creștere economică mai mare decât a Chinei. Datele statistice scot însă la iveală și o mare problemă

Media generală de 7% a creșterii economice raportate oficial pentru anul 2017 este rezultanta unor plusuri și minusuri în evoluția diverselor sectoare de activitate, consumul fiind de departe principalul accelerator, iar construcțiile și comerțul exterior – principalii factori de frânare.

Raportarea tip „semnal” publicată recent de Institutul Național de Statistică (INS) nu arată care au fost contribuțiile pe domenii de activitate la evoluția economiei, dar seriile de date anuale pe ramuri, raportate în februarie, relevă câteva coordonate. Concret, potrivit INS, afacerile din transporturi au crescut în 2017 cu 15,7% față de 2016, iar vânzările din comerțul cu amănuntul au avansat cu 10,7%, ambele fiind impulsionate de apetitul pentru consum al populației, dar și al firmelor.

În detaliu, statisticile mai arată că și subramurile adiacente transporturilor și comerțului au crescut spectaculos, de exemplu înmatriculările auto au avansat cu 67,4%, comercializarea motocicletelor cu 50,6%, service-urile auto cu 22,9%, comercializarea carburanților cu 12,4%, comercializarea autovehiculelor cu 10,4% și livrările de piese de schimb cu 7,3%. Iar în cazul comerțului cu amănuntul, am avut plusuri de 24,8% la livrările online, 13,2% la vânzările de produse nealimentare și 6,8% la vânzările de alimente.

CONTROVERSĂ Primarul PNL din Cernavodă organizează un „festival” de 7 zile, deși Bolojan a declarat stare de urgență energetică. Edilul a fentat și închisoarea

00:47

FLASH NEWS Alertă aeriană la un eveniment sportiv la care a participat președintele Trump. Au fost ridicate avioane de vânătoare în aer

00:45

Ca factori de frânare, cel mai mult au contat construcțiile și deficitul comercial (decalajul dintre importuri și exporturi) numit „export net” în terminologia statisticienilor. Construcțiile – arată statistica oficială – n-au ieșit din „recesiunea” în care intraseră încă din 2015, pe fondul stagnării investițiilor mari de infrastructură, media generală a volumului lucrărilor scăzând cu 5,4% anul trecut. În 2017, potrivit INS, construcțiile inginerești au scăzut cu 21,3% față de 2016, după ce în 2016 scăzuseră cu 11,2% față de 2015. În schimb, construcțiile rezidențiale au crescut în 2017 cu 69,7% față de 2016, lucru care arată că în timp ce românii își construiesc case, ca în anii buni dinaintea crizei, statul a lăsat baltă investițiile în infrastructură.

Cât privește comerțul exterior, importatorii au tras mai puternic de frânghia balanței comerciale, învingându-i pe exportatorii aflați la celălalt capăt. Forța importurilor a crescut cu 12,2%, în timp ce a exporturilor a crescut cu doar 9,1%, rezultând astfel un „export net” de minus trei puncte procentuale, care a tras în jos creșterea economică. Interesant este că, în timp ce importurile au crescut pe seama apetitului pentru consumul de bunuri obișnuite al clienților din comerț (fenomen care îi îngrijorează pe economiști), exporturile au crescut pe seama cererii tot mai mari de produse industriale în țările din zona euro – una dintre veștile bune ale anului trecut.

De altfel, cea mai bună – și mai surprinzătoare – veste a anului trecut a venit din industrie, unde producția a consemnat un record de +8,2%, nemaiîntâlnit în ultimii 15 ani, de când se raportează sistematic acest indicator. De asemenea, potrivit INS, vânzările de mărfuri industriale au crescut cu 11,7%, iar cererea – comenzile noi – a crescut cu 12,9% în 2017 față de 2016.

Am avut, așadar, creșteri cu două cifre în majoritatea domeniilor de activitate și numai două indicatoare au dat „rateuri” – construcțiile și exporturile. Importanța lor arată de ce economia per ansamblu n-a crescut tot cu două cifre și, mai ales, explică de ce investițiile erau mai necesare ca oricând.