Cum au ajuns 8.000 de români SUSPECȚI pe lista neagră a Fiscului. DETALIUL LEGAL care a dispărut din comunicatele ANAF. „O lege greu de aplicat dă naștere la abuzuri”

Cum au ajuns 8.000 de români SUSPECȚI pe lista neagră a Fiscului. DETALIUL LEGAL care a dispărut din comunicatele ANAF. „O lege greu de aplicat dă naștere la abuzuri
Publicat: 09/08/2015, 16:20
Actualizat: 05/07/2016, 22:24
Consultantul fiscal Gabriel Biriș spune că actualele reglementări „nu sunt deloc ce ar trebui să fie” prin instrumentele pe care ANAF le are la dispoziție. Biriș spune că, în lipsa declarației inițiale de patrimoniu, pe care să o depună toți contribuabilii, și care nu este reglementată, este greu de știut câți bani aveau cei verificați la începutul perioadei de control.

„Legea putea fi făcută mai bună. O lege greu de aplicat dă naștere la abuzuri. Când au fost reglementate măsurile de control nu s-a dorit și în continuare nu se dorește să se reglementeze noțiunea de declarație inițială de patrimoniu. Este foarte greu, și trebuie să coroborezi foarte multe informații când tu nu știi câți bani avea omul respectiv în 2011 sau 2012, la începutul perioadei de control. Cei care au făcut legea atunci au făcut-o cu gândul să nu li se poată aplica lor. Și am proprietatea cuvintelor”, a precizat pentru gândulGabriel Biriș.

„Eu sunt convins că vor apărea exagerări și la controalele la persoanele fizice. Nu mi le pot închipui în momentul de față, dar o să le vedem”, arată consultantul fiscal.

Consultanții susțin că niciodată clasa politică nu a dorit să dea ANAF suficiente arme încât inspectorii să fie eficienți, astfel că s-a ajuns ca abia acum să se aplice metodele de control indirect aprobate încă din 2011.

De la 14,4 milioane de persoane cu venituri impozabile, 8.000 au intrat în vizorul inspectorilor. 313 vor fi intervievați într-o primă etapă

ANAF a pornit de la un total de aproape 14,4 milioane de persoane cu venituri impozabile în România și aplicând diferite filtre a rezultat mai întâi un eșantion de 300.000 de persoane.

Între ele se numără asociați care au împrumutat firme cu sume de peste 200.000 de lei, persoane care au cumpărat bunuri sau case în valoare de peste 70.000 de euro, dar și persoane cu depozite anuale mai mari de 150.000 de lei sau mașini mai scumpe de 25.000 de euro.

În final fix 7.879 de români au fost identificați și vor fi supuși unei verificări amănunțite. Un număr de 60 de inspectori fiscali vor primi fiecare în medie câte 5 cazuri pe care le vor analiza. Prima tranșă vizează 313 persoane care vor trebui să îi convingă pe inspectorii fiscali că veniturile declarate de ei sunt cele corecte.

„Putem spune că Fiscul consideră că 7.879 de oameni sunt „suspecți”. Este posibil ca unii din ei să fi călcat strâmb, iar la alții controlul să se termine într-o zi, să arate de unde veneau banii, să fi vândut o afacere acum 10 ani și să aibă milioane de atunci”, a declarat pentru gândul consultantul fiscal Gabriel Biriș.

„Termenul de contribuabili evazioniști la modul general nu este corect”

Ca să ajungă la cei 8.000, ANAF a făcut o analiză de risc, verificând veniturile declarate de contribuabili în intervalul 2011-2013, ” ținând cont și de eventualele venituri declarate în perioada anterioară, până la nivelul anului 2006″. „Conform normelor emise de legiuitor în anul 2010, această verificare poate viza doar veniturile obținute începând cu anul 2011″, se arată în chart publicat de ANAF.

Specialiștii susțin că modul în care se face selecția și verificarea contribuabililor pare că pornește de la ideea că românii sunt evazioniști și ei apoi trebuie să dovedească contrariul. Consultantul fiscal Adrian Bența spune că acest lucru se explică prin modul în care este elaborată legislația.

„Desigur, cu toții putem găsi argumente pro și contra criteriilor de selecție pentru identificarea persoanelor ce vor face subiectul verificării. Este într-adevăr simțit fenomenul că trebuie să îmi fac dreptate deoarece așa funcționează elementele de impozitare, lucru de altfel absolut legal prevăzut în legislație: sarcina probei declarației este în sarcina contribuabilului, însă nici termenul de contribuabili evazioniști la modul general nu este corect”, a declarat pentru gândul consultantul fiscal Adrian Bența.

„Realitatea este aceeași pe care o vedem, sunt persoane care fac risipă sau se află situații în care afirmă că fac risipă de venituri – a făcut un concediu în Dubai de 100.000 euro – iar veniturile declarate spre impozitare sunt fie reduse, fie nu există declarate în evidența ANAF”, a mai comentat Bența.

În cadrul analizei de risc inspectorii au prelucrat inclusiv informații de la alte instituții, sesizări primite de la cetățeni, informații din media și internet și date de la nivel internațional.

ANAF a identificat peste 132.000 de cazuri în care diferența între veniturile estimate și cele declarate este mai mare de 10%, dar nu mai puțin de 50.000 de lei.

Mai departe, agenția a stabilit că aproape 5.900 de persoane prezintă un grad ridicat de risc fiscal, respectiv au un risc anual de nedeclarare mai mare de un milion de lei anual, au făcut achiziții de proprietăți imobiliare în intervalul 2011 – 2013 mai mare de 150.000 de euro sau au cumpărat în același interval mașini de peste 75.000 de euro.

Dintre cei 5.900 de contribuabili, 1.160 au fost eliminați întrucât riscul de nedeclarare de peste un milion de lei este acoperit de veniturile soților, dar s-au adăugat 3.150 de cetățeni, rude sau afini până la gradul II, identificați cu risc fiscal în eșantionul de 132.000 de persoane.

Au rezultat astfel 7.880 de cazuri propuse pentru verificarea amănunțită, în patru grupe de risc – patron bogat de firmă săracă, persoane cu patromoniu semnificativ, dar fără activități economice cunoscute, persoane cu venituri volatile, respectiv alte persoane, care nu intră în primele trei categorii dar prezintă risc semnificativ, arată ANAF.

În total sunt 5.400 de persoane vizate pentru prima serie de verificări. Într-o primă etapă vor fi verificați 313 persoane.

Scopul vizitei inspectorilor fiscali la aceste persoane este de a determina veniturile impozabile, iar pentru cele la care nu s-au achitat impozitele va fi plătit procentul de 16%, datorat de persoanele fizice.

„Dacă pot stabili scadențele la care s-ar fi datorat plățile de impozit, intră în atribuțiile organului fiscal să calculeze și să solicite la plată de la contribuabili dobânzi și penalități de întârziere. Desigur, echipa de inspecție fiscală, dacă observă elementele constitutive ale unei infracțiuni, are obligația legală să sesizeze procuratura pentru analiza posibilei încălcări a legii, analiză efectuată însă de o altă instituție abilitată în acest sens”, spune consultantul fiscal Adrian Bența.

Vezi aici cum au fost selectați de Fisc cei 313 contribuabili

„Actualele prevederi din legislația fiscală pot conduce în unele cazuri, nu în totalitate, la situații prin care 3 oameni de bună credință, suficient de inteligenți, citesc același temei normativ și interpretează diferit modul în care se aplică legea. În același timp, în foarte multe cazuri – și de asta există atât de multe procese în instanță-, ANAF vine cu o altă interpretare, contradictorie, și atunci singura soluție este decizia instanței de judecată”, a explicat pentru gândul consultantul fiscal Adrian Bența.

În opinia lui Adrian Bența, în ce privește verificarea averilor și a plăților de impozite efectuate de persoanele fizice susceptibile de venituri nedeclarate, „principalele abuzuri vor fi generate mai exact chiar de lipsa de experiență a organelor fiscale în aplicarea unor metode corecte de estimare a veniturilor”.

Consultanții sunt de părere că actualele modalități de estimare a veniturilor utilizate de Fisc sunt doar teoretice, fără să fie adaptate la realitatea de zi cu zi.

„Astfel, raportându-ne la Codul de procedură fiscală, observăm că există enumerate 3 metode de estimare a veniturilor. Dacă ne raportăm la un alt temei normativ, un ordin al președintelui ANAF din anul 2011, respectiv OpANAF nr. 3389/2011, observăm că există 5 metode de estimare a acestor venituri. Până acum, acestea sunt doar metode teoretice, fără a fi verificate la nivel de masă în inspecții fiscale și fără a surprinde posibilitatea practică generată de multiplele cauze din viața de zi cu zi”, spune Bența.

„Să luăm un exemplu concret: Adrian Bența primește din partea bunicului său suma de 50.000 lei cu care își achiziționează un ceas de lux. Cum va fi apreciată această situație fiscală? Actualele metode sunt bune, teoretice pentru studiile studenților de la facultățile de contabilitate. În exemplul de mai sus am pus exact pragul de semnificație gobal al averii unei persoane de la care se decide reîncadrarea și calculul impozitelor”, comentează consultantul fiscal.

El se așteaptă la apariția unor dispute între echipele de inspecție fiscală și persoanele verificate.

„În plus, o prevedere normativă din dreptul românesc ce dispune dreptul înaintașilor noștri probabil mult mai inteligenți decât noi, dreptul roman, stabilește faptul că posesia de bunuri mobile circulante este prezumată ca fiind legală prin simpla deținere”, arată el.

„În sfârșit, lucrul foarte bun este începerea acestor inspecții pentru că nu este normal ca oameni cu salarii minime pe economie să plătească impozite inclusiv pentru bonurile de masă iar alte persoane să nu plătească impozite și în plus să sfideze bunul simț prin opulență”, a mai arătat Bența.

Fost șef al ANAF: Plătești un inspector cu 1.000 de euro pe lună ca să impoziteze cu 8.000 de lei o persoană, după 3 ani

Sebastian Bodu, fost șef al ANAF, consideră că pragul de 50.000 de lei între veniturile estimate calculate în baza situației fiscale personale și veniturile declarate de contribuabili sau de plătitorii de venit este mult prea mic și că ce face ANAF este „buticăreală”.

„Plătești un inspector fiscal cu un salariu de 1.000 euro pe lună ca să îl verifice pe cel care are o diferență de 50.000 de lei ca în final, după un an de verificări și încă doi ani de contestații să iau 8.000 de lei impozit, cât reprezintă impozitul de 16% pentru cei 50.000 de lei. Vă dați seama câți oameni din România se încadrează în categoria asta? Ce alocare inutilă de resurse. Fiscul să ii ia la verificat pe cei cu iahturi, cu Lamborghini, Ferrari, cu vile”, a explicat pentru gândul Sebastian Bodu.

Agenția Națională de Administrare Fiscală a anunțat joi că a început verificarea persoanelor cu venituri mari care prezintă risc fiscal ridicat, metodologia presupunând mai multe etape, care vor dura cel mult șase luni sau, dacă sunt necesare informații din străinătate, 12 luni.

În ultima etapă, fiscul îi va anunța pe cei verificați. Ei vor fi chemați la sediul fiscului sau, în cazul persoanelor ce nu se pot deplasa, o echipă de inspectori poate merge la domiciliul persoanei vizate. Respectiva persoană va completa o declarație de patrimoniu și de venituri, asemănătoare cu cele pe care le completează bugetarii, dar mai stufoasă, care are 5 pagini. În formular sunt solicitate date despre terenuri, imobile, cheltuieli cu persoanele în intreținere, venituri impozabile și neimpozabile, datorii. Cei supuși verificării trebuie să aducă documente justificative sau alte clarificări relevante pentru situația sa fiscală și să răspundă întrebărilor inspectorilor. Verificarea poate dura până la un an, dacă sunt necesare date din strănătate.

Crima care a speriat ţara! Vedeta de pe Instagram, ucisă şi aruncată în canal. E...
Cu cine s-a iubit Adela Popescu? Secretul ruşinos: l-a lăsat chiar când...
FOTO. Alexandra, fiica lui Carmen Harra, apariție spectaculoasă în costum de baie!
Alimentul care sporeşte inteligenţa. TOP 8 mâncăruri pentru creier, potrivit dr. Mihaela Bilic
FOTO. Alexandra, fiica lui Carmen Harra, apariție spectaculoasă în costum de baie!
Germania anunţă lockdown naţional pentru persoanele nevaccinate. Vaccinarea obligatorie ar putea intra în vigoare
O bancă din ROMÂNIA vinde un SUV BOMBĂ. Are dotări și un LOOK incredibile
BANCUL ZILEI – Un tip agață o stewardesă sexy de la Tarom
Un bărbat a încercat să se vaccineze anti-Covid într-un braț fals de silicon pentru a...
Cu cine s-a iubit Adela Popescu? Secretul ruşinos: l-a lăsat chiar când...
O ROMÂNCĂ se află printre cele mai frumoase FEMEI din întreaga lume. A FASCINAT, dar...
SPITALUL din CÂMPULUNG Muscel CUMPĂRĂ alimente din CONSTANȚA
A venit acasă și a găsit o bijuterie înnegrită. Și-a evacuat imediat părinții: „Miroase a...
Vestea ȘOC a momentului în România: a fost găsit mort. Primele informații
Bomba zilei despre pensiile din România! Abia acum s-a aflat adevărul crunt. Ministrul a recunoscut
Vedeta noastră, șocată în proria casă, în miez de noapte. Surpriza neplăcută care o aștepta...
Schimbări majore pe piaţa RCA pentru şoferi. Preţurile de acum vor fi istorie
Veşti proaste pentru şoferi: Va ploua cu amenzi de 25.500 lei pentru cei care nu...