Cum să îți pui banii la adăpost în timpul crizei. Cele mai frecvente greșeli prin care riști să-ți pierzi economiile

Protejarea banilor în perioade de criză nu mai înseamnă doar descoperirea unui „refugiu sigur” și așteptarea ca acesta să reziste în fața tuturor furtunilor economice. Realitatea din ultimii ani ne arată că în momentele de incertitudine globală aproape toate activele pot deveni volatile, iar corelațiile dintre piețe cresc exact atunci când investitorii au cea mai mare nevoie de protecție.

Într-un context de criză, protejarea economiilor devine mai degrabă un exercițiu de echilibru între siguranță, acces rapid la bani și expunere controlată la riscuri. Totuși, perioadele de incertitudine economică, cele care pun cea mai mare presiune pe bugetele oamenilor, pot crea și oportunități pentru investiții. Accesul la astfel de oportunități depinde mai ales de profilul de risc, de orizontul investițional, dar și de gradul de lichiditate al economiilor disponibile.

FLASH NEWS Lia Olguţa Vasilescu caută să dea o utilitate fostului Cinematograf Craioviţa: „Am comandat un sondaj de opinie printre locuitori”

15:56

UTILE Cât te costă un buncăr în România. Dotările, gradul de protecție și confortul fac diferența

15:41

În ce îți investești banii când peste tot e criză?

În contextul crizei energetice și al incertitudinilor geopolitice, majoritatea oamenilor nu se mai întreabă „Unde câștig cel mai mult?”, ci „Unde fug de criză când peste tot e criză?”. Un refugiu perfect care să protejeze banii în timpul crizelor nu există, dar există o regulă simplă, distribuirea inteligentă a economiilor. În primul rând, banii nu trebuie investiți într-un singur activ, ci mai degrabă trebuie împărțiți în mai multe părți.

Depozitele bancare la instituțiile cu reputație solidă, titlurile de stat Fidelis sau Tezaur și ETF-urile sunt doar câteva dintre instrumentele care oferă stabilitate în astfel de perioade. De exemplu, în cazul titlurilor de stat, randamentele sunt net superioare depozitelor oferite de bănci, 5-7%, și sunt scutite de la impozit. Pentru cei care vor să-și asume ușoare riscuri, există fondurile mutuale sau ETF-urile care oferă randamente de până la 10%.

Fondul de urgență, cea mai ignorată „investiție”

Probabil unul dintre cele mai subestimate instrumente în perioadele de criză nu este de fapt o investiție. Fondul de urgență, echivalent cu 3 până la 6 luni de cheltuieli, poate să facă diferența între stabilitate și panică financiară. De altfel, specialiștii din domeniul financiar spun că stabilirea unui fond de rezervă pentru urgențe și calcularea unui buget lunar sunt principalele obiective financiare pe care trebuie să le îndeplinească orice om pentru a trece cu bine prin perioadele de criză sau război.

Cel mai „sigur” refugiu din istorie a pierdut 25% în doar 2 săptămâni

Aurul, considerat de decenii refugiul sigur al investitorilor în perioade de criză, traversează un moment neașteptat. În ciuda tensiunilor majore generate de războiul din Iran, metalul prețios a suferit o scădere abruptă, contrar tuturor așteptărilor. În această perioadă, metalul prețios nu doar că a fost cel mai prost refugiu tradițional, ci unul dintre cele mai slabe active din întreaga lume.

De asemenea, creșterea prețurilor la energie, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, determină băncile centrale să mențină sau chiar să majoreze ratele dobânzilor. Acest lucru reduce atractivitatea aurului, care nu oferă randamente directe. Un alt factor important este corecția după creșterea spectaculoasă din ultimii ani. Aurul a avut săptămâna trecută cea mai slabă evoluție din ultimii ani și a pierdut aproape 10% în ultimele zile și aproximativ 20% față de recordul istoric de peste 5.590 de dolari pe uncie atins la sfârșitul lunii ianuarie, potrivit Reuters.

Evoluția aurului ne arată că niciun activ nu oferă protecție absolută în fața unei crize globale. Chiar și cele mai „sigure” active pot înregistra scăderi importante pe termen scurt, iar protecția reală a banilor nu depinde de un singur instrument, ci de construcția unui portofoliu echilibrat. Astfel, într-o perioadă în care toate piețele sunt afectate, diferența nu este făcută doar de locul în care se află banii, ci de felul în care sunt împărțiți.

Care sunt cele mai frecvente greșeli în timpul unei crize

În perioadele de instabilitate financiară, cele mai mari pierderi nu vin întotdeauna din piață, ci din deciziile greșite sau grăbite ale investitorilor. De cele mai multe ori, crizele amplifică emoțiile, iar emoțiile duc, în cele mai multe dintre cazuri, la decizii extrem de costisitoare. Printre cele mai comune greșeli pe care le fac investitorii se numără:

• vânzarea imediată, după scăderi bruște;
• mutarea tuturor banilor într-un singur „refugiu”;
• ignorarea inflației și păstrarea banilor în cash.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Prăbușire neașteptată pe piața aurului. E cea mai slabă săptămână din ultimii 43 de ani. De ce au renunțat investitorii la „refugiul sigur”
• Care sunt țările care depind cel mai mult de petrolul și gazele din Orientul Mijlociu. Criza Strâmtorii Ormuz le-a dat peste cap economiile
• După pandemie, un nou lockdown a început, cel pe energie. „Mergeți pe jos dacă vă pasă” e noul „stați în casă dacă vă pasă”. Ce măsuri urmează