Noul aur digital: Cât câștigă Facebook și Google din identitatea noastră virtuală? SRI și Consiliul Concurenței vorbesc despre practici anticoncurențiale pe o piața Big Data

Noul aur digital: Cât câștigă Facebook și Google din identitatea noastră virtuală? SRI și Consiliul Concurenței vorbesc despre practici anticoncurențiale pe o piața Big Data
Publicat: 08/12/2020, 13:39
Actualizat: 08/12/2020, 16:03

Strategiile de marketing, de preț și produs,  sunt bazate pe analiza uriașelor volume de date despre comportamentul consumatorilor, astfel că informațiile despre consumatori au devenit noul „aur digital” pentru companii. Numai anul trecut, impactul pieței de date (Big Data) asupra economiei Uniunii Europene (UE) a fost de circa 325 miliarde euro, potrivit celui mai recent studiu publicat de Consiliul Concurenței. 

Utilizarea tehnologiilor de tip Big Data e vitală pentru competitivitatea companiilor, dar, în acelaşi timp, poate conduce la stabilirea şi menţinerea artificială a preţurilor la un nivel ridicat, avertizează specialiștii de la Consiliul Concurenței. În altă ordine de idei, tot ce „spunem” despre noi, în online, poate fi folosit împotriva noastră.

La ora actuală, Facebook și Google sunt giganții care domină arhitectura Big Data. Fiecare postare, fiecare fotografie încărcată pe rețeaua de socializare, istoricul de căutare, informațiile pe care le accesăm online, toate acestea sunt o „marfă” extrem de prețioasă pentru companii. În acest moment, o industrie uriașă, în plină expansiune, care a atins aproape 60 de miliarde de euro doar la nivelul UE, evoluează mai rapid decât instrumentele de reglementare.

Big Data aparține giganţilor digitali, reţelelor sociale, ecosistemelor sau companiilor de urmărire şi monitorizare online, care colectează, structurează, prelucrează datele şi transmit rezultatele, in funcţie de criteriile/interesele lor. Acesta este motivul pentru care autoritățile naționale și europene în domeniul Concurenței sunt extrem de preocupate de sancționarea practicilor neconcurențiale.

Consiliul Concurenței: Informațiile despre utilizatorii de internet prelucrate în Big Data pot deveni o „monedă de schimb” folosită în practici anticoncurențiele

„Tehnologia Big Data oferă noi posibilităţi pentru culegerea în masă, transmiterea instantanee, combinarea și reutilizarea datelor. Acestea pot deveni o „marfa” sau o „moneda de schimb” creând o poziţie dominantă pe un anumit domeniu, având un potenţial de tranzacţionare uriaş”, se arată în raportul Consiliului Concurenței, aflat în dezbatere publică pe site-ul instituției.

Revista SRI: Putem privi Big Data ca pe o amenințare din cauza riscurilor de securitate

Subiectul este o provocare și pentru serviciile de informații, iar revista SRI, „Intelligence” abordează provocările din industria Big Data din perspectiva riscurilor de securitate.

„Putem privi Big Data ca pe o amenințare din cauza riscurilor de securitate, a problemei confidenţialităţii sau a deficitului de profesionişti în domeniu. În absenţa unei analize specifice şi a interpretării rezultatelor obţinute, Big Data nu poate aduce plus-valoare niciunei organizaţii”, se arată și într-o analiză publicată în revista SRI, „Intelligence”.

Specialiștii în informații explică, mai departe, că transferul în online a rutinei noastre cotidiene permite colectarea de informaţii importante despre noi, aşa-numitele metadate, colectate sistematic de platformele online. Nu doar proprietarii reţelelor de socializare obţin acces la atâtea date aparent banale, dar foarte personale (preferinţele virtuale ale utilizatorilor pentru care sunt oferite soluţii personalizate).

„Aceste metadate pot fi obținute şi de acei Homo Digitalis care vor putea accesa matricea din spatele platformelor de socializare pentru a vedea dincolo de mesajele „criptate integral” legăturile dintre indivizi, aplicaţiile cele mai accesate, locaţiile vizitate, transferurile bancare efectuate, într-un cuvânt, rutina zilnică al fiecăruia dintre noi”, se arată în arrticolul publicat de revista SRI.

Cazurile celebre de abuz de poziție dominantă instrumentate de Comisia Europeană: amenzi de opt miliarde euro pentru Google

Cazurile de concurenţă care au implicat tehnologiile Big Data instrumentate de Comisia Europeană (CE) s-au soldat cu amenzi uriașe pentru abuz de poziţie dominantă pentru Google, exemplifică raportul recent al Consiliului Concurenței.

Astfel in iunie 2017, CE a amendat Google cu 2,42 miliarde euro pentru că a abuzat de poziţia sa dominantă pe pietele de căutare generală pe internet.

„Începând cu anul 2008, Google şi-a favorizat propriul serviciu de comparare de produse, oferindu-i o plasare centrală in rezultatele generate de motorul său de căutare, in defavoarea serviciilor concurente. Comportamentul Google a fost considerat ca având potenţialul de a exclude serviciile concurente, ceea ce poate conduce la taxe mai mari pentru comercianţi şi preţuri crescute pentru consumatori”, potrivit Consiliului Concurenței.

În iulie 2018, Google a fost sanctionat de CE cu 4,34 miliarde euro pentru că a abuzat de poziţia sa dominantă pe pietele de căutare generală pe Intenet şi pe cele ale magazinelor de aplicatii pentru sistemele de operare mobile Android. CE a reținut că, din anul 2011, Google a impus restrictii producătorilor de dispozitive Android şi operatorilor de retele mobile astfel încât traficul pe dispozitivele Android să meargă către motorul de căutare Google.

În martie 2019, Google este sancționat din nou cu 1,49 miliarde euro pentru că a abuzat de poziția sa dominantă pe piata de intermediere a reclamelor de căutare online impunând anumite clauze restrictive în contractele cu site-uri web terțe, pentru a limita capacitatea concurentilor, cum ar fi Microsoft şi Yahoo, de a plasa reclame de căutare.

Facebook nu este gratis: Utilizatorii plătesc indirect pentru utilizarea serviciilor sale, sub forma datelor și a conținutului postat pe rețeaua de socializare

În data de 6 decembrie 2019, autoritatea de concurenra din Ungaria (GVH) a amendat Facebook cu 3,6 milioane de euro.

GVH a constatat că Facebook Irlanda Ltd. a încălcat legislaţia de concurenţă atunci când şi-a făcut publicitate serviciilor pe pagina sa de pornire şi în centrul de asistenţă, anunţându-le ca fiind gratuite. Practic, Facebook a beneficiat economic prin utilizarea datelor acestora, iar GVH constată că utilizatorii achitau serviciile rețelei de socialiare cu propriile date personale.

„Amenda aplicată de GVH în acest caz a atins cel mai înalt nivel într-un caz de protecţie a consumatorilor. Esenţa modelului de afaceri al Facebook (aşa-numitul preţ zero) presupune atragerea utilizatorilor prin intermediul conţinutului platformei sale online și colectarea de informaţii detaliate despre interesele, comportamentul şi obiceiurile de cumpărare ale acestora. Apoi, întreprinderea foloseşte aceste informaţii pentru a vinde publicitate direcţionată către clienţi – Raportul Consiliul Concurenței, 3 decembrie 2020.

Potrivit autorităţii, sloganurile folosite de Facebook „Este gratuit şi oricine se poate alătura” şi ,,intotdeauna va fi gratuit” au distras atenţia utilizatorilor de la faptul că plătesc indirect pentru utilizarea serviciilor, sub forma datelor transmise.

Aceste sloganuri, care s-au dovedit a fi înşelătoare, au apărut pe pagina de start a Facebook din ianuarie 2010 până în august 2019 şi în centrul de asistenţă până la 23 octombrie 2019.

Mai mult, GVH a menţionat că numeroşi utilizatori nu sunt conştienţi de amploarea şi valoarea datelor transferate şi că, in general, aceştia nu citesc termenii şi condiţille generale ale platformelor online.

Piața Big Data la nivelul UE a atins peste 58 miliarde de euro în 2019

Conform ultimului studiu privind piaţa europeană de date (The European Data Market Monitoring Tool), din luna iunie 2020, mărimea pieței europene de date (UE27) a depășit, în anul 2019, nivelul de 58 miliarde euro, în creştere cu 4,9% faţă de anul anterior. Evoluţia pieţei europene de date şi-a menţinut un trend crescător, în perioada 2013-2019, cu o rată medie anuală compusă de creştere (CAGR) de 7,4%.

Germania, Franța și Italia, cei mai mari furnizori de Big Data din UE

Cele mai importante tranzactii de date digitale (UE 27) au avut loc în Germania, cu valori de peste 16 miliarde euro, urmată de Franța, cu peste 9,4 miliarde euro şi Italia cu peste 5,5 miliarde euro. În cele trei țări s-au tranzactionat, în anul 2019, peste jumătate (54%) din totalul de date digitale comercializate în UE27.

În anul 2019, impactut pieței de date asupra economiei UE27 a fost de aproximativ 325 miliarde euro, in creştere cu 7,7% fată de anul precedent, reprezentănd echivalentul a 2,6% din PIB-ul UE27, se precizează în raport.

Peste 67% din impactul pieței de date asupra economiei europene s-a concentrat către Germania, Franța, Italia şi Spania, comparativ cu numai 0,7°/0, respectiv 2,32 miliarde de lei către România.

Estimările pentru anul 2020, care includ efectul pandemiei, sunt de declin, datorat scăderii disponibilitătilor de a investi în tehnologii digitale, pe fondul scăderii generale a consumului., se mai precizează în raport.

România a contribuit cu 664 milioane de euro la mărimea pieței de date la nivelul Uniunii Europene

România, cu o cotă de 1,1%, în anul 2019, a contribuit cu 664 mil. euro la mărimea pieței de date UE 27.

Veniturile obţlnute de către furnizorii de date din UE27 au înregistrat un trend crescător, din 2013, anul primei măsurători a indicatorului. În anul 2019, acestea au fost de 64 miliarde de euro, echivalentul a 0,5% din PIB-ul UE27, cu 9% mai mari faţă de anul 2018.

Utilizatorii de date reprezintă cererea pe piaţa de date şi sunt organizaţiile care, prin tehnologii digitale, colectează, generează, exploatează, analizează datele şi interpretează rezultatele, in scopul imbunătăţirii rezultatelor afacerii. Numărul acestora, in UE27, este în creştere,  ajungând in anul 2019 la aproape 535.000 de companii.

Forţa de muncă specializată de pe piaţa de date (profesionişti în date) — tehnicieni, analişti şi programatori, dar şi utilizatori de date, în UE27 a fost estimată la 6,03 milioane de persoane, cu 402.000 de poziţii neocupate din cauza lipsei de specialiști.

Tehnologiile Big Data se numără printre cele 5 domenii considerate de către Comisie prioritare pentru piata unică digitală, alături de comunicatiile 5G, cloud computing-ul, Internetul obiectelor şi securitatea cibernetică. Big Data transformă modelele tradiţionale de afaceri şi procesul decizional, de la modelul bazat, în principal, pe experienţa decidentului, la cel bazat pe utilizarea inteligenţei artificiale şi a analizelor predictive.

Studiul Consiliului Concurenţei este printre primele demersuri de cercetare de acest gen, la nivelul autorităţilor de concurenţă. La ora actuală, atât Comisia Europeană, cât şi alte autorităţi de concurenţă sunt preocupate de impactul tehnologiilor Big Data asupra concurenţei şi evaluează necesitatea adaptării legislaţiei sau elaborarea unor reglementări specifice pentru sectoarele digitale şi pentru cele care folosesc astfel de tehnologii.

Gilda Popa
Gilda Popa este licențiată în Drept și a urmat un master de psihologie organizațională la Facultatea de Psihologie - Universitatea București. A intrat în presă accidental, după ce a câștigat un concurs la un post local de televiziune din Constanța,citeste mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase