Ghid pentru depistarea Deep Fake, publicat de Poliția Română. Regula care se aplică împotriva oricărei tentative de înșelăciune. Este prea frumos să fie adevărat? Fugi cât mai poți!

Poliția Română a publicat un ghid pentru depistarea Deep Fake, într-o lume în care multitudinea de informații face ca granița dintre adevărat și fals să fie una fragilă. Inteligența artificială (AI) a avansat în ultimii ani, permițând crearea de videoclipuri și imagini extrem de realiste. În prezent, aceste tehnologii sunt folosite în principal pentru divertisment, însă un aspect negativ îl reprezintă faptul că acestea sunt utilizate ca un instrument de inducere în eroare a oamenilor, cu scopul de a obține câștiguri financiare nelegale.

„Niciodată, polițiștii nu vor apela cetățenii cu video, prin intermediul anumitor aplicații”

Deepfake-urile – videoclipuri false create cu AI – și imaginile generate artificial au devenit instrumentele preferate ale autorilor infracțiunilor din domeniul criminalității informatice, promovate masiv pe rețelele de socializare.

AVARIE Atac cibernetic la Complexul Energetic Oltenia. Sistemele informatice au fost blocate

16:24

JUSTIȚIE Vlad Filat, fost premier al Republicii Moldova, dat în urmărire internațională pentru spălare de bani

16:22

Chiar și oamenii de bună-credință sunt induși în eroare de aceste „capcane” crezând că văd celebrități, experți financiari sau persoane aflate la nevoie.

„În ultima perioadă, au fost reclamate mai multe fapte realizate cu inteligența artificială, fiind create mai multe videoclipuri false cu un ofițer de poliție sau cu alte persoane care se recomandă a fi consultanți financiari, în vederea inducerii în eroare a victimelor de a realiza investiții fictive sau a obține date financiare pentru a putea efectua, ulterior, tranzacții neautorizate.

În acest sens, pe lângă recomandările sus-menționate, facem precizarea că niciodată polițiștii nu vor apela cetățenii cu video, prin intermediul anumitor aplicații și cu atât mai mult nu vor face recomandări de investiții. Totodată, polițiștii colaborează doar instituțional cu unitățile bancare, în vederea recuperării prejudiciilor”, au precizat polițiștii.

Ghid pentru depistarea Deep Fake, publicat de Poliția Română

Cele mai frecvente moduri de operare întâlnite în anul 2025 sunt:

• Trading scam și investment fraud. Videoclipuri deepfake cu oameni de afaceri, de notorietate sau cu politicieni care „recomandă” platforme de investiții crypto, forex sau „inteligență artificială miraculoasă” care promit multiplicarea banilor peste noapte. Victimele sunt direcționate către site-uri false unde depun bani spre a fi investiți și care, în realitate, ajung la autori prin diferite scheme de transfer de monede (virtuale sau fiat).
• Scam-uri caritabile. Deepfake-uri cu copii bolnavi, victime ale dezastrelor sau celebrități care cer donații urgente. Oamenii donează, prin intermediul unor link-uri false, iar sumele de bani ajung direct la infractori.
• Romance scam îmbunătățit cu ajutorul AI. Utilizarea de către infractori a unor profiluri false cu poze și videoclipuri generate de AI cu persoane atractive din punct de vedere al aspectului și caracterului, prin intermediul cărora dezvoltă relații emoționale, apoi cer bani pentru „urgențe medicale” sau „bilete de avion.”
• CEO/CFO fraud (Business E-mail Compromise evoluat). Utilizarea de către infractori de video-call-uri deepfake în care „șeful” cere transferuri urgente de bani.
• Impersonare celebrități pentru produse false. Deepfake-uri cu diverse personalități care „oferă gratuit” produse.

Imagini folosite masiv în moduri de operare precum:

• Romance scams și catfishing;
• Profiluri false de influenceri care promovează produse sau diverse tipuri de înșelătorii sau investiții;
• Crearea de „martori” în povești false de investiții („Uite câți oameni s-au îmbogățit!”);
  Șantaj sau hărțuire (poze false cu persoane în situații compromițătoare).

Utilizarea inteligenței artificiale în scopuri ilegale poate duce la diverse consecințe, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al manipulării, precum:

• Pierderi financiare directe;
• Traume emoționale (oameni care donează ultimii bani pentru „copii bolnavi” inexistenți sau se îndrăgostesc de persoane false);
• Erodarea încrederii în media și instituții: „Dacă nimic nu mai e real, atunci nimic nu mai contează”;
  Manipulare politică și electorală (deepfake-uri cu candidați care spun lucruri pe care nu le-au spus niciodată);
• Distrugerea reputației personale (revenge porn deepfake, folosit în special împotriva femeilor);
  Amenințări la securitatea națională (deepfake-uri cu lideri politici care declară război etc.).

În acest sens, recomandăm prudență cetățenilor și oferim mai multe măsuri de contracarare și protecție privind recunoașterea unui videoclip sau o fotografie făcută cu inteligența artificială:

Ce trebuie știut în cazul ideoclipurilor deepfake:

• Trebuie verificat clipitul ochilor → în multe deepfake-uri vechi, clipitul era anormal, însă, în anul 2025, acest aspect a fost îmbunătățit considerabil, dar încă apar inconsistențe;
•  Mișcările buzelor și sincronizarea cu sunetul → adesea nu sunt perfecte, mai ales în limbi non-engleză;
• Iluminarea și umbrele → verifică dacă lumina de pe față se potrivește cu fundalul;
•  Reflexii în ochi și dinți → adesea lipsesc sau sunt nenaturale;
• Mâini și degete → încă o slăbiciune majoră a multor modele A.I. – aspectul degetelor este anormal, ori sunt prea multe sau prea puține;
• Caută artefacte → pete ciudate, blur în jurul feței, tranziții nenaturale;
• Mâini și degete deformate (apar încă frecvent la deepfake-urile prezente în anul 2025);
• Fundal inconsistent sau obiecte topite;
• Ochi asimetrici sau pupile anormale;
• Păr anormal sau îmbrăcăminte care nu are sens fizic;
• Aspecte ale unor obiecte sau bunuri din videoclip sau imagine care par deformate;
•  Folosește reverse image search (Google Lens, TinEye) – dacă imaginea nu apare nicăieri altundeva înainte de data postării, e suspectă.

Ghid pentru depistarea Deep Fake, publicat de Poliția Română

Măsuri de protecție și prevenire pentru cetățeni:

• Regula care se aplică pentru toate măsurile de protecție împotriva oricărei tentative de înșelăciune: Dacă pare prea frumos ca să fie adevărat (îmbogățire rapidă, cadouri de la celebrități, iubire perfectă în două săptămâni etc.), ESTE FALS;
• Nu da click pe link-uri din reclame sau mesaje nesolicitate;
• Nu transfera bani niciodată cuiva pe care l-ai cunoscut doar online;
• Verifică întotdeauna sursa oficială: Dacă un om de afaceri, o persoană de notorietate sau orice altă personalitate promovează ceva, caută pe contul acesteia oficial de pe rețelele de socializare verificat și vezi dacă a postat acolo;
• Activați autentificarea în doi pași (2FA) în aplicațiile și conturile importante, folosind o aplicație de tip „Authenticator” (nu doar SMS);
• Este necesară raportarea conținutului suspect pe platformele pe care apare;
•  Se pot folosi extensii browser care detectează automat deepfake-urile;
•  În cazurile în care ați fost victima unei înșelăciuni în mediul online, sesizați cât mai rapid organele judiciare, întrucât o reacție promptă poate sprijini în mod semnificativ desfășurarea investigațiilor.

Sursa foto: Gandul

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Lumea virtuală „a înghițit” lumea reală? Analiza care distruge mitul supremației digitale. Cărțile, mallurile și mașinile înving roboții și inteligența artificială. Expert digital: „O fuziune între lumi”