După ce i-au primit pe investitorii din China cu pâine, sare și pliante colorate despre „frumusețea locurilor”, autoritățile române se miră: „De ce au plecat nemulțumiți?!”

China Gezhouba Group Company Ltd, (CGGC) una dintre primele zece companii din China din domeniul infrastructurii, listată la bursa de la Shanghai, a propus autorităților române construirea hidrocentralei de la Tarnița-Lăpuștești.

China Gezhouba Group Company Ltd. (CGGC), una dintre primele 10 companii chineze din domeniul infrastructurii energetice și de transport, este interesată să construiască hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești. Investiția este estimată la 1,4 miliarde de euro și ar crea 5.000 de locuri de muncă. După mai multe întâlniri cu autoritățile române în ultimii ani, oficialii firmei au constatat recent la București că Guvernul român nu s-a decis, încă, asupra procedurii de atribuire a contractului.

LEONHARD EULER, matematicianul care a „inventat” funcția matematică, omagiat de Google printr-un Doodle. Contribuțiile lui LEONHARD EULER la matematică. VIDEO

În loc de date concrete, investitorii au fost întâmpinați la Cluj cu pâine și sare și o prezentare la planșă, acest lucru nefiind tocmai ceea ce așteptau oaspeții străini. De ce au plecat nemulțumiți investitorii?

„Documentația suficientă și completă despre acest proiect este încă așteptată”, a declarat pentru gândul Shi Li, vicepreședintele CGGC, companie care a construit cea mai mare hidrocentrală din lume, Trei Defilee (fluviul Yangtze, China). 

Prefectul județului Cluj, Gheorghe Vușcan, spune că i-a primit cum a putut mai bine, dar dă vina pe timpul scurt pentru pregătirea vizitei. „Noi i-am primit ospitalier. Ei au fost și în zona unde urmează să se construiască hidrocentrala. Au fost impresionați de oameni și de frumusețea locurilor”, se mândrește Vușcan. 

Pe hârtie, Deloitte, consultantul selectat de autorități acum aproape trei ani în baza unui contract de 5 milioane de euro și care trebuia să găsească potențiali investitori, a stabilit că hidrocentrala de lângă Cluj-Napoca va fi gata în 2020.

CGGC, care nu are în portofoliu nici un proiect în Europa, a fost, la un moment dat, contractor la un proiect câștigat în Etiopia de ENKA, partenerul turc al Bechtel, la construcția Autostrăzii Transilvania.

Informat „pe scurt”

Contactat de gândul, Shi Li, unul dintre vicepreședinții companiei China Gezhouba Group Company Ltd. (CGGC), care a venit recent în România, ne-a transmis, prin e-mail, că a fost informat „pe scurt” despre proiect și că „este foarte greu de spus în acest moment dacă CGGC ar investi în acest proiect”.

„Am avut o întâlnire cu Hidroelectrica în timpul acestei vizite (la Cluj-Napoca n.n.) și am fost informat pe scurt despre acest proiect. Documentația suficientă și completă despre acest proiect este încă așteptată”, a declarat pentru gândul Shi Li, vicepreședintele CGGC.

Foto ziuadecj.realitatea.net

El a precizat că CGGC și-a prezentat propunerea și la Ministerul Energiei. Ministrul Constantin Niță nu a putut fi contactat până la publicarea acestui articol.

„Așa cum am precizat în conferința de presă de la Cluj-Napoca, CGGC este foarte interesată de acest proiect, deoarece CGGC este o companie specializată în domeniul proiectelor de baraje și hidrocentrale. CGGC și-a exprimat interesul și la ministerul de profil”, a spus Shi Li.

„Este foarte greu de spus în acest moment dacă CGGC ar investi în acest proiect pentru că până acum nu s-a stabilit procedura de achiziție în cadrul investiției și nici nu este clar cum se va face proiectarea, achiziția și construcția”, a declarat Shi Li, răspunzând la întrebarea gândul dacă CGGC este interesat să participe la o eventuală licitație pentru atribuirea contractului. 

Investitorii, primiți cu planșe și date generale

Sosit recent în România, Shi Li a fost la Cluj, județul unde ar urma să se construiască hidrocentrala.

Autoritățile locale l-au primit cu pliante și „planșe cu date generale, nu detalii” despre proiect, precizând că după ce va fi lansată procedura de atribuire, toate firmele interesate vor putea studia și informații mai detaliate, în urma achiziției caietului de sarcini.

„Le-au fost prezentate planșe, informații tehnice publice, generale. Când va fi lansată procedura, ei vor putea să studieze datele din caietul de sarcini. Le-am prezentat date generale, dar nu la nivel de detalii”, a declarat pentru gândul senatorul PSD Alexandru Cordoș, care a explicat că, împreună cu senatorul PSD Liviu Pop, „a ținut legătura” cu mai multe firme, printre care și cu CGGC. „Am făcut demersuri și am insistat să vină la noi și să meargă și la Cluj”, a adăugat Cordoș.

Cordoș spune că deocamdată nu a fost stabilită forma contractului. „Nu se știe dacă va fi PPP sau altă formă de contract”, a confirmat pentru gândul și prefectul județului Cluj, Gheorghe Vușcan.

Vizita în China, în luna mai

Dacă deocamdată nu se cunoaște cum va fi atribuit contractul pentru Tarnița-Lăpuștești, se știe însă că, undeva la sfârșitul lunii mai, va avea loc o vizită a unei delegații române în China. „Nu știu dacă voi face parte din delegație. Va merge ministrul Energiei, dacă va fi nevoie și de prezența mea, vom vedea”, a mai spus Cordoș.

Întrebat dacă CGGC are proiecte în Europa, senatorul PSD ne-a transmis că CGGC este „la începutul unor contracte în Muntenegru și Bosnia”. În tabelul din aprilie 2013 nu este menționat vreun proiect al CGGC în aceste state. 

Foto: tarnita-lapustesti.ro// captura video din filmul de prezentare a proiectului

Prefectul județului Cluj dă vina pe timpul scurt

Prefectul județului Cluj, Gheorghe Vușcan, spune că i-a primit cum a putut mai bine, dar că timpul pe care l-a avut la dispoziție pentru organizarea vizitei a fost scurt. 

„Ne-am bucurat să primim delegația din partea CGGC, una dintre primele 10 companii din China din domeniul infrastructurii. Înainte să vină la noi au fost primiți de domnul ministru Constantin Niță. Directorul Hidroelectrica Cluj le-a prezentat proiectul, au fost în zonă. Le-am prezentat și alte proiecte”, a declarat pentru gândul prefectul județului Cluj.

„Noi le-am pus la dispoziție informații generale. Întâlnirea a fost organizată într-un timp scurt. Le-au fost prezentate planșe legate de capacitatea lacului, diferența de înălțime, debite. Noi nu puteam să oferim mai multe date. La nivelul întâlnirii nu se puteau da mai multe detalii”, este de părere și prefectul. 

El a adăugat că reprezentanții companiei chineze au precizat că urmează ca o eventuală decizie de a investi la proiectul de la Tarnița-Lăpuștești să fie luată ulterior în board-ul companiei chineze. 

„Noi i-am primit ospitalier. Ei au fost și în zona unde urmează să se construiască hidrocentrala. Au fost impresionați de oameni și de frumusețea locurilor”, se mândrește prefectul Vușcan. 

Foto: tarnita-lapustesti.ro// captura video din filmul de prezentare a proiectului

„Deloitte a contactat peste 100 de potențiali investitori”. A rămas doar unul 

China Gezhouba Group Company Ltd (CGGC), una dintre primele zece companii din China din domeniul infrastructurii, listată la bursa de la Shanghai, a propus autorităților române construirea hidrocentralei de la Tarnița-Lăpuștești, după cum reiese dintr-un document ce cuprinde lista proiectelor majore de baraje derulate în lume de companii din China și aflate în diverse stadii de execuție.

Lista cuprinde un număr de 300 proiecte de construcție de baraje din portofoliul a 13 dintre marile companii chineze din domeniu. Dintre proiecte, doar 10 sunt în Europa, însă nici unul în UE.

În document se mai precizează că „Gezhouba și-a exprimat interesul în a investi în construcția hidrocentralei după ce Deloitte (consultantul selectat în 2010 de autoritățile române n.n.) a contactat peste 100 de potențiali investitori”.

Potrivit documentului, datat aprilie 2013 și care este o variantă mai recentă a altui document din ianuarie 2012, termenul de începere a lucrărilor pentru hidrocentrala de pe Someșul cald era anul 2012, finalizarea investiției fiind programată în 2018.

(clic pe imagine pentru a mări)

Sursa: internationalrivers.org

În tabel, pe coloana „certitudinea datelor” se specifică „nesigur”. 

(clic pe imagine pentru a mări)

Sursa: internationalrivers.org

La capitolul finanțare nu este specificată nici o cifră. Autoritățile române au menționat că valoarea investiției totale necesare este de 1,4 miliarde de euro, față de un miliard de euro, cât era estimarea Hidroelectrica în 2010. 

Lista mai relevă că proiectele de hidrocentrale pe care Gezhouba le construiește, singură sau în parneteriat cu alte companii, sunt în Myanmar, Cambodgia, Ecuador, Ethiopia, Indonesia, Iran, Kazahstan, Lao, Nepal, Nigeria, Pakistan, Filipine și Sudan.

Ce hidrocentrale au construit chinezii în Europa

CGGC nu are în portofoliu proiecte de hidrocentrale construite în Europa, reiese din documentul datat aprilie 2013. „În Europa, CGGC este la începutul unor contracte în Bosnia și Muntenegru”, spune senatorul Alexandru Cordoș.

De altfel, nici alte companii chineze din domeniu nu au avut prea mult succes în a pătrunde pe piețele europene.

Lista cu cele mai mari baraje din portofoliul companiilor chineze construite în lume arată că, de exemplu, în Albania, pe râul Drin, o altă companie chineză – China International Water and Electric  Corporation – a construit o hidrocentrală de capacitate medie, de 40 MW, costul proiectului fiind 150 milioane dolari. Investiția a fost asigurată de China Exim Bank.

În Turcia, compania China National Electric Equipment Corporation a finalizat în 1993 o hidrocentrală de capacitate medie. Costul proiectului nu este specificat.

În Ucraina, compania chineză Synohidro a propus autorităților construirea unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj de 1000 MW, similară cu cea din proiectul Tarnița-Lăpuștești, investiția fiind de 1,4 miliarde dolari, față de 1,4 miliarde euro cât este estimarea pentru hidrocentrala de pe Someșul cald. La stadiul proiectului este menționat „propunere”, iar datele – „certe”.

În Belarus și Georgia, alte companii chineze au construit câte o hidrocentrală. Una va intra în funcțiune în 2015, iar cealaltă a fost finalizată în 2006. În Macedonia, un proiect de 1,5 miliarde de dolari figurează ca „anulat”.

Legătura dintre CGGC și Bechtel. Cine a finanțat lucrările CGGC

Pe de altă parte, din lista celor 300 de proiecte reiese că CGGC a colaborat cu compania turcă Enka – partenerul Bechtel la construirea Autostrăzii Transilvania – la un proiect în Etiopia.

În Etiopia, CGGC a fost aleasă drept contractor de compania turcă ENKA, cu care a finalizat în 2011 o hidrocentrală, investiția fiind de 142 de milioane de dolari. In acest proiect, finanțarea a provenit de la China Exim Bank si Etiopian Electric.

In Nepal, finanțarea proiectului de 77 de milioane de dolari pentru hidrocentrala de pe râul Chamelya a fost asigurată de Korea și OPEC.

Tot în Nepal, o altă hidrocentrală, de 45 MW, finalizată în anul 2000, cu o investiție de 98 de milioane de dolari, a fost finanțată de Panda Energy.

O hidrocentrală de capacitate mare, de 2.600 MW, în Nigeria, pe râul Benue, o investiție de 1,4 miliarde dolari – asemănătoare cu cea de la Tarnița-Lăpuștești – și finanțată de China Exim Bank, apare la stadiu ca fiind „întârziată” . Nu sunt specificate datele de începere și terminare ale acestui proiect.

Reiese că, presupunând că CGGC ar fi selectată să construiască hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești, aceasta ar fi una dintre marile investiții în domeniu ce ar fi executată de compania chineză.

Cine este CGGC

China Gezhouba Group Company Limited este o companie care își desfășoara activitatea în construcția de căi ferate, drumuri, autostrăzi, centrale nuclearo-electrice, aeroporturi, porturi. Compania este, de asemenea, implicată în domeniul producerii de energie hidro, producția și vânzarea de ciment, precum și explozivi, potrivit Reuters.

Variatia prețului pe acțiune în ultimii trei ani


 Sursa Reuters

Istoria proiectului hidrocentralei cu acumulare prin pompare Tarnița-Lăpuștești

Ideea proiectului hidrocentralei datează din 1975-1985, când au fost realizate studii pentru găsirea unei zone favorabile, iar în 1985-1988 a fost ales bazinul Someșului cald.

Hidrocentrala ar urma să se construiască în judetul Cluj, la 30 km amonte de Cluj-Napoca, pe Valea râului Someșul cald.

„Construcția hidrocentralei cu acumulare prin pompaj CHEAP Tarnița-Lăpuștești reprezintă o prioritate a strategiei pe termen scurt și mediu de dezvoltare a sectorului energetic românesc în perioada 2007-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1069/ 2007”, se mai arată pe site-ul proiectului. 

Cum va arăta și unde ar urma să fie construită hidrocentrala:

 

Hidrocentrala va avea un rolul esențial în participarea la reglajul frecvență-putere necesar odată cu intrarea în funcțiune a grupurilor 3 si 4 de la CNE Cernavodă.

Hidroelectrica a angajat prin procedură de licitație restrânsă un consultant general (asocierea Deloitte Consultanță, HydroChina Zhong Nan Engineering Corporation, BCR) pentru servicii de consultanță juridică, financiară, comercială și tehnică în vederea selectării de investitori și înființării societății comerciale pentru realizarea obiectivului. 

Contractul de consultanță, de 5 milioane de euro, a fost semnat pe 25 august 2010. 

Prin mâinile căror miniști a trecut proiectul hidrocentralei

– În aprilie 2009 presa a relatat că Ministerul Economiei, condus de Adriean Videanu, a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern prin care se urmărește începerea investiției în hidrocentrala de la Tarnița-Lăpuștești, judetul Cluj, proiect in valoare de 1,1 mld. euro cu o capacitate instalata de 1.000 MW. Pentru acest proiect, ministerul condus de Adriean Videanu urmărea realizarea unei societăți mixte formată din Hidroelectrica și parteneri strategici, potrivit Mediafax.

– În octombrie 2011, ministrul Ion Ariton s-a întâlnit la Beijing cu o delegație a companiei chineze China Gezhouba Group International Engineering Co., care și-a exprimat intenția de a se implica în realizarea hidrocentralei de acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești. „Este unul dintre principalele proiecte ale Guvernului României și suntem deciși să-l implementăm cât mai repede”, a declarat Ariton la acea vreme.

– În decembrie 2011 premierul Emil Boc anunța că Guvernul urma să selecteze în primăvara anului 2012 compania care să participe, în parteneriat cu statul, la construcția hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești.

– În februarie 2013, ministrul delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine, Dan Șova, a declarat că reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și hidrocentrala Tarnița-Lăpustești sunt proiecte ce trebuie realizate în același timp. 

„Reactoarele 3 și 4 și Tarnița sunt două proiecte ce trebuie realizate împreună, în același timp, pentru că centrala de la Tarnița are o logică destul de redusă în absența reactoarelor, iar acestea, fără Tarnița, ar funcționa foarte greu. Acolo se produce un surplus de energie care e consumat în general noaptea, când vârful de consum este mai jos și atunci se folosește energia de la 3 și 4 pentru a împinge apa în lac la Tarnița pentru ca, în timpul zilei, când este vârf de consum, să folosești energia hidro”, a explicat în februarie Șova.

Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica: „Proiectul trebuie trecut la capitolul >”

Avocatul Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, societate aflată în insolvență, a declarat pentru gândul că proiectul hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești nu mai reprezintă este o prioritate pentru Hidroelectrica. „Alții vor să îl prioritizeze acum. Acest proiect trebuie trecut la capitolul >, la fel ca unitățile 3 și 4 de la Cernavodă”.

Întrebat dacă Hidroelectrica va păstra poziția de acționar majoritar, cu 51% din acțiuni în realizarea proiectului, așa cum se prevedea în proiectul inițial, Borza a fost categoric. „Exclus. Hidroelectrica este în insolvență. Avem datorii către creditori de un miliard de euro. De unde să dăm 1,4 miliarde de euro, cât sunt necesare proiectului?”, întreabă el retoric.

Varianta aducerii unor investitori chinezi este agreată de Borza.

„Chinezii stau pe un munte de bani. Ne dau târcoale de mulți ani, dar fără succes. Parcă dolarul chinez nu este tipărit tot la Washington”, spune Borza.

Stadiul proiectului și etapele până la semnarea contractului

Potrivit site-ului proiectului, în luna Decembrie 2012 Comisia de Negociere a aprobat „Documentația de licitatie pentru selectarea investitorilor”. Această documentație așteaptă acum aprobarea Grupului interministerial de lucru pentru lansarea anunțului public.

– Conform calendarului cuprins în contractul de consultanță, anunțul de lansare a procedurii competitive de atragere a investitorilor privați va fi publicat imediat după aprobarea de către Grupul interministerial de lucru.

– Depunerea ofertelor angajante este previzionată pentru perioada iunie-iulie 2013, selectarea de investitori pentru etapa de negociere a acordului investitorilor fiind preconizată pentru septembrie 2013.

– Semnarea acordului Investitorilor și înregistrarea societății de proiect sunt estimate să aibă loc în noiembrie și respectiv, decembrie 2013.

– Societatea de proiect CHEAP Tarnița-Lăpuștești va realiza Obiectivul de Investiții, urmând a se ocupa de obținerea tuturor autorizărilor necesare, obținerea proiectului tehnic și documentației de achiziție, de organizarea licitației pentru alegerea contractorului general, semnarea contractului de executie a obiectivului de investiții, desfașurarea lucrărilor de execuție, punerea în funcțiune și în final, exploatarea CHEAP Tarnița-Lăpuștești.

– Semnarea contractului de execuție lucrări este preconizată pentru semestrul II/2014, iar execuția lucrărilor necesare punerii în functiune a primelor două grupuri energetice pentru semestrul II/ 2018. Punerea în funcțiune conform indicatorilor aprobați la capacitate finală este estimată pentru semestrul II/ 2020, se mai arată pe site-ul proiectului.

Amintim că în calendarul agreat inițial de autorități, depunerea ofertelor angajante era programată în perioada septembrie-octombrie 2011, selectarea de investitori pentru etapa de negociere a acordului investitorilor fiind preconizată pentru intervalul octombrie – decembrie 2011.

Primarul comunei Râșca: Avem peste 400 de case de vacanță. Ideea lacului artificial a fost a mea

Ioan Morar, primar comuna Râșca (Cluj), pe teritoriul administrativ al căreia va fi construită hidrocentrala Tarnița, a declarat pentru gândul că în ultimii ani în zonă au fost construite peste 400 de case de vacanță.

Morar spune că proprietarii vilelor au luat probabil în calcul faptul că odată cu punerea în practică a proiectului hidrocentralei va fi amenajat în zonă și un lac artificial.

Foto: tarnita-lapustesti.ro// captura video din filmul de prezentare a proiectului

„Avem aici peste 400 de case de vacanță. Multe s-au construit în ultmii ani. Ideea lacului artificial a fost a mea, sper că se va amenaja. Turismul în zonă va exploda”, speră primarul Ioan Morar. El a adăugat că șantierul ar urma să fie organizat pe o suprafață de circa 80 de hectare, dar că nu este necesară strămutarea nici unei gospodării.

„Hidrocentrala va fi construită pe un platou unde acum este o pășune. Este un platou de 350 de hectare, rămâne loc și pentru vaci să pască, și pentru tot”, dă el asigurări.

Foto: tarnita-lapustesti.ro// captura video din filmul de prezentare a proiectului

„Investitorii chinezi au fost la noi și acum 4 ani, și acum 2 ani. Am înțeles că e una dintre cele mai mari companii. De 10 ani se tot actualizează actele și avizele, sunt în stadiu avansat. Cu mare noroc de la bunul Dumnezeu sperăm să se înceapă investiția aici cât mai repede. Numai cine nu va dori să muncească nu va munci aici. Ar fi raiul pe pământ. Doamne iartă-mă, ar fi ok”, conchide Morar.

Știrile economice de ultimă oră, de acum și pe Facebook, pe pagina Gândul Financiar

Inchide