Europa tocmai a făcut „un pas înapoi”. Produsele INTERZISE pe care nu le cultivăm, dar le importăm și le MÂNCĂM

Publicat: 27/01/2015, 18:09

Europa evită să cultive OMG-urile de care are nevoie pe piață, dar le importă, iar o serie de state membre ale Uniunii s-au zbătut de-a lungul ultimilor ani să le interzică complet pe teritoriul lor. Printre țările care au activat clauza de salvgardare, au dat decrete naționale sau au invocat măsuri de siguranță în acest sens s-au numărat Franța, Polonia, Italia, Grecia și Austria. Nici vecinii bulgari și unguri nu au vrut culturile transgenice în țările lor. În Bulgaria a fost interzisă, în anul 2010, prin decret național, cultivarea porumbului MON 810 pentru cinci ani. Ungaria a invocat clauza de salvgardare pentru MON810 și pentru un tip de cartof, dar dovezile care trebuiau să motiveze interdicția au fost respinse de trei ori de singurul organism abilitat în domeniu la nivelul Uniunii – Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară (EFSA).

Odată ce Parlamentul European a adoptat proiect legislativ care are în vedere lăsarea deciziei de a cultivara OMG-uri la latitudinea statelor membre, toate aceste țări se vor afla cu un pas mai aproape de a le interzice. Pentru ca decizia să devină definitivă mai este nevoie doar ca proiectul să primească undă verde și din partea Consiliului de Miniștri, lucru așteptat în primăvară.

„Posibilitatea de a interzice culturile modificate genetic ar trebui considerată un pas înapoi pentru Uniunea Europeană. Aceasta le permite statelor membre să respingă formal produse sigure care au fost aprobate la nivel european bazându-se pe motive arbitrare și non-științifice”, a declarat pentru gândul Beat Spath, director pentru Biotehnologii Agricole în cadrul EuropaBio, una dintre cele mai mari asociații de biotehnologii din regiune.

„Se creează un precedent nefavorabil pentru piața internă, dar și un precedent cumplit pentru reglementările bazate pe argumente științifice din alte sectoare”, ne-a mai explicat Spath, adăugând că viitorul culturilor transgenice în Europa „depinde acum de voința politică a factorilor de decizie europeni”.

„În încercarea de deblocare a situației, s-a recurs la varianta de a permite fiecărui stat să decidă, date fiind și precedentele situații în care Austria, Franța sau Ungaria nu au respectat reglementarile în vigoare. Consecința (n.r. proiectului legislativ) este că vor exista state – Spania, Portugalia, Anglia – care vor cultiva și statele care nu au respectat legislația în vigoare care vor interzice culturile MG”, a declarat pentru gândul și Nicolae Hristea, directorul executiv al Asociației AgroBiotech România (asociație a producătorilor și utilizatorilor de biotehnologii agricole din România).

Efectul pe care îl va avea proiectul legislativ la nivelul culturilor transgenice este așteptat să fie însă unul destul de limitat, mai ales că, în acest moment, singura cultură avizată este cea de hibrizi de porumb rezistenți la dăunători, iar agricultorii nu au foarte multe opțiuni chiar dacă vor să se laude cu recolte MG.

În România, acest tip de porumb este însămânțat doar pe 770,7 hectare, echivalentul a 0,009% din suprafața arabilă totală a țării noastre, iar cifrele oficiale nu sunt foarte diferite nici la nivelul Uniunii. În acest caz, suprafața culturilor transgenice reprezintă mai puțin de 1% din suprafața totală cultivată cu recolte modificate genetic la nivel mondial, care este de șapte ori mai mare decât întreaga suprafață a țării noastre, potrivit datelor obținute de gândul din partea specialiștilor în biotehnologii din România și din străinătate.

Ce spun reprezentanții companiilor care au în portofolii semințe MG

Monsanto și DuPont Pioneer, două dintre cele mai mari companii care au în portofolii semințe modificate genetic și sunt prezente și în România, susțin că vor continua să monitorizeze situația din Europa și că, pentru moment, își vor continua ca și până acum activitatea în regiune. Cu toate acestea, reprezentanții acestor giganți din sectorul agricol se declară nemulțumiți că, odată cu adoptarea proiectului legislativ în cauză, statele membre ale Uniunii vor putea intezice fără dovezi științifice culturile transgenice.

„Vom continua să monitorizăm sistemul de reglementare și în următorii ani, atât la nivel european, cât ți la nivel național. În cazul în care legislația va fi implementată așa cum arată la acest moment draft-ul propus, această propunere va reitera decizia noastră deja anunțată de a ne continua investițiile în tehnologiile biotehnologice oriunde în altă parte decât în Europa”, a declarat pentru gândul Mihaela Vasile, public affairs specialist Monsanto.

„Titlul ‘de lucru’ al acestei propuneri legislative este ‘Posibilitatea Statelor Membre de a restricționa sau interzice cultivarea OMG-urilor pe teritoriul lor’. Acest titlu spune clar că obiecțiunile UE referitoare la OMG-uri sunt unele mai mult politice, decât știintifice, din moment ce toate evenimentele de transformare OMG pe care Statele Membre vor dori să le restricționeze sau interzică au primit avizul favorabil din partea Autorității Europene de Siguranță a Alimentelor, EFSA. Astfel statele membre vor putea restricționa sau interzice cultivarea de plante MG pe teritoriul lor pe motive non-științifice, cum ar fi percepția publicului, planul de dezvoltare al orașului sau al țării sau impactul socio-economic”, ne-a mai explicat Vasile.

Sursă: YouTube

„Propunerea nu modifică procesul de aprobare la nivelul UE. Partea de noutate este faptul că se capitulează în fața statelor membre care se opun utilizării tehnologiei, permițându-le să respingă culturile modificate genetic la nivel național prin ignorarea dovezilor științifice în ceea ce privește siguranța produselor, dar folosind alte argumente, mai slabe – politice, ideologice sau etice. Cu alte cuvinte, interzicerea biotehnologiilor agricole s-ar putea face doar pentru că sunt nepopulare. Acest lucru are, cu siguranță, implicații serioase pentru viitorul pieței unice europene, care ar trebui să opereze în temeiul unui set comun de norme bazate pe dovezi solide”, a declarat pentru gândul și Cistina Cionga, public affairs manager al DuPont Pioneer pentru Europa de Est

„Deși fermierii din multe țări, inclusiv cei din România, s-au exprimat activ și repetat pentru dreptul de a alege între diferitele sisteme de producție – convențional, biotehnologic sau organic – considerând, în primă instanță, că propunerea legislativă ar putea duce la deblocarea situației actuale, decizia de cultivare urmând a se lua la nivel național, a devenit în prezent evident că acest lucru este puțin probabil și nu va duce la aprobarea de noi soiuri de plante modificate genetic”, a mai adăugat ea.

Cum au încercat unele state membre UE să interzică OMG-urile

În UE s-au înregistrat numeroase tentative care aveau ca obiectiv interzicerea cultivării sau a importului unor culturi transgenice pe motive legate de siguranță. Dovezile aduse nu erau însă în acord cu opiniile specialiștilor de la EFSA, organismul abilitat în domeniu.

Din punct de vedere legal, poți impune astfel de interdicții doar dacă ai probe care arată că OMG-urile în cauză reprezintă un risc pentru sănătatea umană sau pentru mediu (art. 23 din directiva CE 2001/18 – clauza de salvgardare) sau dacă acestea ar putea constitui un posibil „risc serios pentru sănătatea umană, pentru sănătatea animală sau pentru mediul înconjurător” (art. 34 CE 2003/1829 – măsuri de urgență).

Unele dintre interdicții au fost contestate și s-au dovedite a fi ilegale. Printre statele membre ale UE care au apelat la clauza de salvgardare sau la măsurile de urgență pentru a interzice OMG-urile s-au numărat Franța, Italia, Grecia și Bulgaria.

Sursă: Farmers Scientist Network

FRANȚA a invocat măsuri de urgență pentru a interzice cultivarea porumbului MON 810 (o varietate rezistentă la atacul dăunătorilor). Probele pe care le-a prezentat împotriva acestui tip de porumb au fost respinse de EFSA. În ciuda acestui lucru, francezii au păstrat interdicția, potrivit datelor Farmers Scientist Network (FSN) – rețea de organizații care reprezintă fermierii în dezbaterile privind OMG-urile la nivel european.

În Franța, porumbul este a doua cea mai populară cultură, după grâu. Agricultorii cultivă aici porumb pe suprafețe de circa 2,9 milioane de hectare de teren.

POLONIA a interzis cultivarea porumbului MON 810 și a cartofului modificat genetic EH92-527-1 sub decret național. Până spre finalul anului trecut nu au fost trimise documente oficiale cu privire la interdicțiile impuse către EFSA.

Prima oară, polonezii au folosit clauza de salvgardare pentru a interzice 16 din 31 de varietăți de porumb legate de MON 810. Ei au încercat să interzică libera circulație a tuturor varietăților de semințe modificate genetic, dar și includerea varietăților modificate genetic în Catalogul național. În anul 2008, Comisia Europeană a adus Polonia în fața Curții pentru infringement asupra directivelor UE privind culturile modificate genetic. Curtea a decis împotriva polonezilor.

ITALIA a interzis în martie 2013, prin impunerea unor măsuri de urgență, cultivarea porumbului MON 810. Dosarul care susține interdicția a fost trimis spre analizare la EFSA.

Ani de zile, Italia a implementat moratoriu de facto în materie de culturi modificate genetic printr-o procedură declarată ilegală de Curtea Europeană de Justiție. Moratoriul a intrat în vigoare în anul 2001.

În Italia, 1,2 milioane de hectare de teren sunt cultivate cu porumb.

Sursă: YouTube

BULGARIA a interzis în anul 2010, prin decret național, cultivarea porumbului MON 810. Interdicția poate fi aplicată timp de cinci ani. EFSA nu s-a pronunțat cu privire la decizia bulgarilor, potrivit FSN.

GRECIA a invocat clauza de salvgardare pentru a interzice cultivarea porumbului MON 810. Dosarul a fost respins de către EFSA de trei ori. Clauza de salvgardare a fost invocată pentru prima oară în anul 2006.

UNGARIA a invocat clauza de salvgardare pentru a interzice porumbul MON 810 și carfotul EH92-527-1. Dovezile depuse de unguri la EFSA au fost respinse de trei ori.

Agricultura reprezintă un sector importat în economia Ungariei. În total, 5 milioane de hectare pentru folosite pentru diverse culturi. Dintre acestea, pe 1,2 milioane de hectare se cultivă porumb și pe aproape un milion de hectare se cultivă grâu.

AUSTRIA a invocat clauza de salvgardare pe opt produse, iar dovezile sale au fost respinse de EFSA de nouă ori. Austriecii au pus următoarele interdicții de-a lungul anilor:

– pe importul, procesare și folosirea în hrana animalelor a rapiței modificate genetic (GT3) – clauză de salvgardare invocată în 2007

– pe importul, procesare și folosirea în hrana animalelor a rapiței Ms8, Rf3, Ms8xRf3 – clauza de salvgardare invocată în 2008

– pe importul, procesare și folosirea în hrana animalelor a porumbului modificat genetic MON 810 – clauză de salvgardare invocată în 2008

– pe cultivarea, importul, procesare și folosirea în hrana animalelor a porumbului modificat genetic MON 810 și T25 – clauză de salvgardare invocată în 1999 și în 2000

– pe cultivarea cartofului EH92-527-1 – clauză de salvgardare invocată în 2010.

Situația OMG-urilor în Europa și în lume

La 1 ianuarie 2015, existau în sistem 58 de aplicații pentru importul de OMG-uri, dintre care 18 au fost evaluate deja pozitiv de către EFSA ca fiind la fel de sigure ca cele convenționale. Totodată, 12 produse așteaptă decizia finală a Comisiei Europene. Printre acestea se numără trei hibrizi de bumbac, două de rapiță, trei de porumb și patru de soia, arată datele EuropaBio. Cele mai vechi aplicații au fost depuse în anul 2007 și cer aprobarea unui hibrid de bumbac și a unui hibrid de soia.

O serie de companii au renunțat, după ani de așteptare, să mai obțină acordurile necesare la nivel european și și-au retras dosarele.

Comisia Europeană are în vedere reevaluarea sistemului de autorizare a OMG-urilor în această primăvară.

La nivel mondial 17,3 milioane de fermieri cultivau în anul 2012 plante modificate genetic, iar numărul acestora se afla în creștere față de anul anterior, potrivit datelor EuropaBio. Cei mai mulți dintre aceștia erau agricultori din state aflate în curs de dezvoltare.

Tot la nivel mondial, 170,3 milioane de hectare erau cultivate cu plante modificate genetic în 28 de state. Suprafața era mai mare decât întreaga suprafață a terenului arabil din Uniunea Europeană.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
FOTO „E dincolo de ceea ce puteam să ne imaginăm”. Ce s-a descoperit pe epava...
Emily Burghelea, dată afară din apartament, alături de cei doi copii 😲 'Am greșit! Este...
FOTO. Imagini incendiare cu Andreea Bălan, într-un costum de baie alb, la Dubai. L-a zăpăcit...
Irina Columbeanu muncește la 17 ani pentru a-i trimite bani de azil tatălui ei, după...
VIDEO&FOTO Noi imagini cu Putin, Kim, doi căței, un cal și o limuzină. „Ce drăguți...
Rămâi fără cuvinte! Cu cine l-a ”tradus” Bianca pe Gabi Bădălău. Noul iubit a venit...
Cum a aflat Mircea Solcanu că are o tumoră pe creier. S-a operat, dar boala...
Schema prin care şoferii plătesc mai puţin pe poliţele RCA. Un şofer a primit ofertă...
A murit la 36 de ani în timp ce se afla în vacanță. "Regina frumuseții",...
Irinel Columbeanu și Irinuca, lacrimi de fericire! „Îți mulțumesc, tata!” Irinel Columbeanu a rămas fără...
Cele mai 'bunese' iubite de fotbaliști de la Euro 2024. Pe ce loc sunt româncele
Parbriz spart de piatră. RCA-ul acoperă un astfel de incident?
Alertă globală emisă în legătură cu medicamente Ozempic contrafăcute
Comori religioase RARE, găsite de arheologii din Ungaria!
Nu te vom uita! Românii își iau adio de la MARELE ACTOR: Cu inima frântă!
Marian Drăgulescu revine pe micile ecrane: „În mine se dă o adevărată luptă”
Un rapper cunoscut din România a murit la doar 22 de ani, după ce a...
Localitatea din România fără caniculă! Ieri au fost doar 13 grade. Singura oază de răcoare...
Cât a ajuns să coste un kilogram de brânză de oaie vândut de către familia...
Weekend infernal: Temperaturile vor atinge valori record! Cod roșu de caniculă. Ce zone sunt vizate
BANCUL ZILEI. Niște canibali îl prind pe BULĂ: Plătești 100 de $, iei bătaie sau...
J.K. Rowling, „mama” lui Harry Potter. Cea mai bogată scriitoare din lume
×