FMI APLAUDĂ măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan: pachetul de măsuri fiscale este „foarte binevenit”

Fondul Monetar Internațional (FMI) spune că pachetele de măsuri fiscale ale Guvernului Bolojan sunt „binevenite” și „un pas înainte”, se arată în comunicatul pe care l-a emis instituția la finalul vizitei din România.

Fiecare vizită a FMI dă fiori reci. În urmă cu mai puțin de 15 ani, statul român a apelat la un împrumut de la FMI. Pentru că avea nevoie de credibilitate că banii vor fi rambursați, guvernul Emil Boc și președintele Traian Băsescu au recurs la măsuri extrem de dure: TVA a crescut de la 19% la 24%, salariile bugetarilor au scăzut cu 25%. Dobânzile au crescut, iar leul s-a devalorizat.

Ce spune FMI la cea mai recentă vizită în România

„Pachetul recent de reforme pentru 2025–2026, inclusiv reforme fiscale, este binevenit și marchează un pas important înainte. Implementarea sa integrală și măsuri suplimentare de ajustare începând cu 2027, pentru a reduce deficitul fiscal sub 3 la sută din PIB, sunt critice pentru restabilirea sustenabilității fiscale și macroeconomice”, menționează raportul FMI.

COMERȚ Iranul acordă Irakului permisiunea ca petrolierele sale să treacă prin Strâmtoarea Ormuz

22:15

CONTROVERSĂ Șefa Curții Constituționale a publicat o opinie separată care se opune deciziei CCR, cu privire la „amendamentul Fritz”

21:38

Fondul a realizat o vizită periodică la București, în perioada 3-12 septembrie. Economiștii FMI apreciază că economia nu performează la cele mai bune standarde în acest moment și creșterea economică va fi, până la finalul lui 2025, de doar 1%.

„Activitatea economică a fost modestă, în timp ce inflația a crescut recent în mod notabil din cauza unor factori temporari. Creșterea PIB real a încetinit la 0,8 la sută în 2024, deoarece consumul privat robust, pe fondul creșterii puternice a salariilor, a fost compensat de contracții continue ale investițiilor. Dinamica creșterii a rămas slabă în prima jumătate a anului 2025, pe fondul unei incertitudini semnificative care a afectat sentimentul economic”, se arată în raportul citat.

Inflația a rămas ridicată, mai spune FMI și citează datele din iulie. Între timp, însă, inflația este și mai mare, pentru că Statistica a publicat datele pe august: 9,9%.

„Activitatea economică a fost modestă, în timp ce inflația a crescut recent în mod notabil din cauza unor factori temporari. Creșterea PIB real a încetinit la 0,8 la sută în 2024, deoarece consumul privat robust, pe fondul creșterii puternice a salariilor, a fost compensat de contracții continue ale investițiilor. Dinamica creșterii a rămas slabă în prima jumătate a anului 2025, pe fondul unei incertitudini semnificative care a afectat sentimentul economic. Inflația de bază a rămas ridicată, la 7,9 la sută (an la an) în august, determinată de persistența inflației serviciilor din cauza creșterii încă robuste, deși în temperare, a salariilor. Inflația totală a crescut semnificativ la 9,9 la sută (an la an) odată cu eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și majorarea cotei de TVA.”

Despre deficitul bugetar, de fapt principala problemă a României, FMI spune că acesta s-a majorat și rămâne un risc pentru stabilitatea țării.

„Deficitele gemene s-au adâncit și mai mult din cauza deteriorării soldului fiscal. Deficitul fiscal a crescut la 8,7 la sută din PIB (pe bază de numerar) în 2024, determinat de creșteri semnificative ale cheltuielilor cu pensiile, salariile publice și cheltuielile de capital public finanțate de la buget. Creșterea deficitelor fiscale a contribuit la lărgirea deficitului de cont curent, care a ajuns la 8,4 la sută din PIB. În pofida înghețării salariilor din sectorul public și a pensiilor în 2025, deficitul fiscal ridicat a persistat până la mijlocul anului, determinat de creșteri continue ale cheltuielilor curente.”, spun experții Fondului Monetar Internațional.

Istoria României cu FMI

România a intrat în FMI pe 15 decembrie 1972, iar primele Stand-By Arrangements (SBA) au venit în 1975 și 1977. Cel mai mare acord al epocii socialiste a fost cel din 1981: 1,1 miliarde dolari.

În plină furtună financiară în 2009-2010, România a intrat într-un pachet comun UE-FMI-BM de ~20 mld. euro. Componenta FMI (SBA aprobat pe 4 mai 2009) a fost de 11,443 mld. DST (circa 12,9 mld. euro la acel moment), cu 4,37 ld. DST disponibile imediat