Guvernatorul Băncii Angliei anunță cel mai important proiect post-criză de acoperire a costului falimentului unei bănci de importanță sistemică

Președintele Consiliului pentru Stabilitate Financiară (Financial Stability Board-FSB), Mark Carney (foto), care este și guvernator al Băncii Angliei, a declarat că planurile marchează o schimbare a modului în care sunt tratate falimentele băncilor de importanță sistemică.

„Odată adoptate, aceste acorduri vor juca un rol important în închiderea marilor bănci, fără să se recurgă la fonduri publice și fără perturbarea sistemului financiar”, a afirmat Carney într-un comunicat.

După criza financiară din 2007-2009, guvernele au cheltuit miliarde de dolari pentru salvarea băncilor cu probleme care ar fi pus în pericol sistemul financiar mondial dacă ar fi fost lăsate să intre în faliment.

INFRASTRUCTURĂ Care sunt dificultățile operatorilor din Portul Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră: investiții amânate, absența finanțărilor din PNRR. Portul înregistrează doi ani de scădere a traficului

14:13

FLASH NEWS Kelemen Hunor, „săgeți” către Bolojan: „Suntem la limită, când deschizi foarte multe fronturi te trezești că nu mai stă nimeni în spatele tău”

14:01

Ulterior, autoritățile de reglementare din statele membre ale G20 au încercat să găsească soluții pentru prevenirea repetării unor astfel de situații.

Noile propuneri prevăd ca bănci internaționale precum Goldman Sachs și HSBC ar trebui să dețină, din ianuarie 2019, un buffer de obligațiuni sau acțiuni echivalente cu minim 16%-20% din activele ponderate în funcție de risc.

Aceste obligațiuni ar fi convertite în acțiuni, pentru a contribui la susținerea băncii. Bufferul total ar include nivelul de capital minim obligatoriu pe care băncile sunt deja obligate să îl dețină ca protecție față de noi crize.

Noile reguli se vor aplica unor 30 de bănci considerate de autoritățile de reglementare ca fiind de importanță sistemică la nivel global, dar trei dintre acestea, provenite din China, vor fi inițial exceptate.

Liderii din G20 urmează să aprobe propunerile la o reuniune care va avea loc în Australia în această săptămână, iar ulterior vor fi supuse consultărilor publice până în 2 februarie 2015.

Carney are încredere că regulile vor fi aplicate întrucât băncile centrale și guvernele s-au implicat în redactarea lor.

„Nu este ceva ce am conceput în turnul Basel și prezentate apoi tuturor”, a afirmat Carney într-o conferință de presă, referindu-se la sediul FSB din Basel, Elveția.

Băncile care nu vor respecta aceste reguli vor fi penalizate cu obligativitatea reducerii dividendelor și bonusurilor.

O parte din buffer va trebui păstrat la subsidiare importante din străinătate ale băncilor.

Fitch Ratings consideră că băncile vor ajunge să dețină un buffer echivalent cu până la un sfert din activele ponderate în funcție de risc.

Potrivit analiștitilor Citi, noua regulă ar putea costa băncile europene până la 3% din profituri, în 2016. Totodată, băncile europene ar putea fi nevoite să emită cea mai mare parte din noile obligațiuni, între acestea fiind BNP Paribas, Deutsche Bank, BBVA și UniCredit, consideră Citi. Cele mai puțin afectate ar urma să fie băncile elvețiene și britanice.