MASTERPLANUL gogoșilor de campanie: 22 de autostrăzi până în 2030. Premierul Ponta anunță o victorie de etapă: Comarnic-Brașov intră pe „procedură specială”

Ca în fiecare campanie electorală, românilor li se promite din nou că vor putea circula pe sute de noi kilometri de autostrăzi în următorii patru ani.

Ca în fiecare campanie electorală, românilor li se promite din nou că vor putea circula pe sute de noi kilometri de autostradă în următorii patru ani. Programele de guvernare ale USL și ARD promit finalizarea unor autostrăzi începute și a altora unde încă lucrările nu au demarat.

Între acestea se află și autostrada Comarnic-Brașov (58 km) în cazul căreia statul a avut mai multe încercări ratate de a o construi.

Premierul Victor Ponta a declarat duminică, pentru gândul, că, în cazul autostrăzii care va lega Comarnic de Brașov, va fi aplicată o „procedură specială”, acceptată la nivel european, astfel încât în 2013 să fie demarate lucrările de construcție.

„A fost blocată vechea procedură care se finaliza în 24 de luni și care presupunea să se facă totul de la zero, fără să se țină cont de nimic din ce exista deja. Asta însemna alți bani pentru un alt studiu de fezabilitate, alt proiect. Acum intrăm pe o procedură specială, acceptată de Uniunea Europeană, în care folosim tot ce a fost, doar reverificat, și putem să o lansăm în șase luni”, a declarat, pentru gândul, premierul Victor Ponta.

Promisiuni de campanie: finalizarea Autostrăzii Transilvania, a autostrăzii București-Arad și a centurii București

USL promite în programul de guvernare, la capitolul „Marile proiecte de investiții 2013-2016”, printre altele, finalizarea autostrăzii București-Arad, „pentru a lega România de Europa”, a Autostrăzii Transilvania și a tronsonului Brașov-Predeal-Comarnic. În plus, USL își propune să demareze proiectul Autostrăzii de Sud București- Alexandria-Craiova-Drobeta-Turnu Severin-Timișoara, a Autostrăzii Vest-Est Târgu Mureș-Iași (Ungheni) și să finalizeze centura Bucureștiului, la profil de autostradă.

Mai mult, în programul de guvernare al USL se mai promite „realizarea coridorului IX paneuropean București-Focșani”.

Pe de altă parte, programul de guvernare al ARD nu detaliază capitolul autostrăzi, ci scrie despre „continuarea construcției de autostrăzi și centuri ocolitoare, conform programului național stabilit în anul 2011”. În programul de construcție de autostrăzi din 2011 se arăta că în execuție erau 433 de km de autostrăzi, în valoare de peste 3 miliarde de euro.

Rețeaua de autostrăzi din 2030

Pe de altă parte, românilor li se promit, până în 2020-2030, o rețea de 22 de autostrăzi, 38 de drumuri expres în lungime totală de peste câteva mii de kilometri, poduri noi peste Dunăre, 18 linii de cale ferată convenționale, cu viteza de până la 160 de km/oră pe trasee existente reabilitate, plus linii noi de cale ferată cu viteza de peste 250 de km/oră.

Pe scurt, toate acestea ar putea fi incluse în Master planul de transport, a cărui primă variantă de lucru a fost publicată pe site-ul Autorității de Management pentru Programul Operațional Sectorial Transport (AMPOST).

„Până în prezent nu au fost stabilite toate proiectele care urmează să fie prioritizate și incluse în Master plan”, au precizat pentru gândul oficiali din Ministerul Transporturilor.

În cadrul proiectului, va fi elaborată și strategia de dezvoltare a sistemului național de transport, pe termen scurt, mediu și lung. Proiectul include și o analiză financiară a programului de implementare pe termen mediu (2015 și 2020) și pe termen lung (2030).

Contractul pentru elaborarea master planul general de transport a fost acordat, în primăvara acestui an, companiei Aecom Ingenieria și va costa 9,5 milioane lei (2,2 milioane euro).

Lista preliminară a proiectelor din master planul de transport va fi gata în august 2013

Deocamdată, nu au fost stabilite proiectele prioritare care vor fi incluse în Master plan, varianta preliminară a listei urmând să fie prezentată cel mai târziu în luna august 2013, urmând ca până în luna noiembrie 2013 să fie aprobată forma finală a acesteia, după cum au precizat, pentru gândul, surse din AMPOST.

„Într-o primă fază, vor fi identificate cu ajutorul modelului național de transport, care va fi elaborat de către Consultant (Aecom Ingenieria n.n) până cel mai târziu în luna aprilie 2013, proiectele de transport care vor fi supuse ulterior unei evaluări. Prioritizarea proiectelor se va realiza în baza evaluării dosarelor identificate în faza anterioară, cu ajutorul analizei cost-beneficiu, luându-se în considerare constrângerile financiare și politicile din domeniul transporturilor”, a declarat, pentru gândul, Gabriela Teletin, director Direcția proiecte asistență tehnică din cadrul AMPOST.

Din varianta de lucru a master planului reiese că, pe lângă analiza cost-beneficiu, în prioritizarea proiectelor se va ține cont și de „considerente politice”.

La baza realizării master planului vor sta și planurile naționale existente aprobate de guvern. Între acestea se numără și Planul de amenajare a teritoriului național – secțiunea I rețele de transport, prevăzut de legea 363/2006. Legea reprezintă o viziune pe termen lung a rețelei de transport din România, fără menționarea unor termene de realizare.

Cum ar putea arăta rețeaua de autostrăzi din România în 2020-2030:

În prezent România are aproximativ 500 kilometri de autostrăzi, iar în construcție se află puțin peste 300 de kilometri. Cea mai mare parte dintre aceștia este finanțată din fonduri europene, potrivit Ziarului Financiar.

Recent, însă, Comisia Europeană a notificat Guvernul de la București în legătură cu intrarea în procedură de „presuspendare” a majorității axelor prioritare ale Programului Operațional Sectorial Transporturi, ca urmare a unor deficiențe din cadrul sistemului de gestionare și control al acestui program.

Câteva dintre proiectele de autostrăzi care ar putea fi incluse în master planul de transport și care sunt menționate în Planul de amenajare a teritoriului național:

1. Nădlac-Arad-Timișoara-Lugoj-Deva-Sibiu-Pitești-București-Lehliu- Fetești-Cernavodă-Constanța;
2. Sibiu-Fagaras-Brasov-Ploiești-București;
3. Timișoara-Stamora Moravița
4. Zalău-Cluj-Napoca-Turda-Alba Iulia-Sebeș;
5. Lugoj-Caransebeș- Drobeta-Turnu Severin-Filiași-Craiova-Calafat
6. Siret-Suceava-Bacău-Mărășești-Tișita;
7. Albița-Huși-Tecuci-Tișița-Buzău;
8. București-Giurgiu
9. Buzău-Ploiești;
10. Centura București;
11. Centura Constanța;
12. Bors-Marghita-Zalău;
13. Turda-Targu Mures-Sighișoara-Făgăraș;
14. Petea-Satu Mare-Baia Mare-Miresu Mare-Dej-Bistrita-Vatra Dornei-Suceava;
15. Miresu Mare-Zalău;
16. Târgu Mures-Piatra-Neamț-Roman-Târgu Frumos-Iași-Sculeni
17. Craiova-București;
18. Halmeu-Seini;
19. Arad-Deva;
20. Oradea-Chisineu-Criș-Arad;
21. Varsand-Chisineu-Criș;
22. Giurgiulești-Galați-Brăila-Slobozia-Călărași.

Drumuri expres sau cu 4 benzi:
1. Nadlac-Timisoara;
2. Halmeu-Satu Mare-Zalău;
3. Borș-Oradea-Zalău;
4. Drobeta-Turnu Severin-Calafat;
5. Simeria-Hateg-Petroșani-Filiași;
6. Craiova-Alexandria-București;
7. Buzău-București;
8. Baldana-Târgoviște-Moroieni-Sinaia;
9. Rădăuți-Prut-Stefănești.

Poduri noi:
– pe Dunăre la: Calafat, Bechet, Turnu Măgurele, Giurgiu, Călărași și Brăila;
-pe râul Prut la: Galați-Giurgiulesti, Falciu, Ungheni și Ștefănești;
– pe râul Tisa la Sighetu Marmației;
– pe râul Siret la Cosmești.

Varianta de lucru a master planului este supusă dezbaterii publice timp de 15 zile, pe site-ul AMPOST, în cadrul procedurii de realizare a evaluării de mediu.

În luna aprilie a.c., ministrul Transporturilor de la acea vreme, Alexandru Nazare, a semnat două proiecte de asistență tehnică pentru dezvoltarea Master Planului General de Transporturi. Cele două contracte, cu o valoare de circa 16 milioane lei (3,7 milioane. euro), sunt finanțate din fonduri europene nerambursabile. Contractul pentru elaborarea Master Planului General de Transport a fost acordat companiei Aecom Ingenieria și va costa 9,5 mil. lei (2,2 milioane euro).

Inchide