Producătorii ne vând frică pentru a le cumpăra mâncarea. Mitul puiului injectat cu hormoni, DEMONTAT

Redactor:
Corina Vârlan
"Fără hormoni de creștere, fără procese de injectare a cărnii, fără făinuri animale". Românii care ajung în dreptul vitrinelor frigorifice din supermarketuri sau din marile magazine din țară pentru a cumpăra carne de pasăre găsesc acest mesaj doar pe unele dintre caserole, așa că ajung să se gândesc de două ori înainte să pună puiul în coș.

„Fără hormoni de creștere, fără procese de injectare a cărnii, fără făinuri animale”. Românii care ajung în dreptul vitrinelor frigorifice din supermarketuri sau din marile magazine din țară pentru a cumpăra carne de pasăre găsesc acest mesaj doar pe unele dintre caserole, așa că ajung să se gândească de două ori înainte de a pune produsul în coș.

În realitate însă, mesajul nu este altceva decât o metodă de marketing care îi poate influența, din teama unui „cu” și confortul psihologic al lui „fără”, pe consumatori să caute tocmai producătorii care au avut inspirația de a face această mențiune pe etichetă și care pot chiar să vândă carnea de pasăre mai scump, deși are aceeași calitate cu cea neinscripționată.

„Oamenii trebuie să fie convinși că nu se folosesc hormoni în piață. Este o carne aproape ecologică, fără niciun fel de adaosuri”, a declarat pentru gândul Ilie Van, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR).

„Această etichetare face rău consumatorilor. Amărâtul care nu are bani, în loc să cumpere o carne mai ieftină, stă să se gândească ”, a mai explicat el.

Motivul pentru care românii ajung să fie induși în eroare de „puiul fără hormoni” este unul simplu. Nu mulți cunosc prevederile legislației europene pe care România, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie să le respecte.

FOTO: Publimedia/Shutterstock

Acestea au fost transpuse în legislația națională, iar din anul 2007, reprezentanții Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) le-au implementat. Astfel, hormonii de creștere, făinurile de origine animală și aditivii alimentari au fost interziși în cazul cărnii de pasăre aproape de un deceniu.

„Atât timp cât legea interzice hormonii și orice aditiv în carnea de pasăre, producătorii nu ar trebui să mai scrie pe etichetă. Ei din dorința de a întări acest aspect s-au apucat să scrie. După părerea mea este o greșeală”, a mai adăugat președintele UCPR.

Pe lângă utilizarea substanțelor cu acțiune hormonală, este interzisă în creșterea păsărilor și administrarea antibioticelor în mod sistematic. Acestea pot fi folosite doar ocazionat, în scop curativ, și doar cu semnătura medicului veterinar.

Informațiile incorecte pe care le au consumatorii despre carnea de pasăre îi afectează și pe producători, în opinia lui Van. Aceștia nu mai vând la fel de multe produse, pot intra pe pierdere și, în cele mai grave cazuri, pot ajunge să dea faliment.

Mitul puiului injectat, demontat de specialiști

Pe lângă carnea de pui cu hormoni, cumpărătorii pe care îi găsești în fața galantarului în căutarea cărnii „bune” de pui își mai pun o problemă, aceea a puiului injectat cu apă pentru a „trage mai greu la cântar”.

„Injectarea cărnii de pasăre cu apă nu implică niciun risc pentru siguranța cărnii sau sănătatea consumatorilor. În schimb, consumatorul este păcălit, plătind apa injectată prețului cărnii de pasăre, generând astfel o fraudă comercială”, au explicat pentru gândul reprezentanții ANSVSA.

O astfel de procedură este însă oricum interzisă. „Nu este permis așa ceva pentru carnea proaspătă care se vinde la galantar. Toți cei care fac astfel de acțiuni sunt în afara legii. Nu este permis să injectezi cu apă, nici cu alte substanțe”, spune Ilie Van.

FOTO: Publimedia/Shutterstock

„Injectarea nu se practică. Ar putea fi permisă doar dacă faci pui pentru rotisor”, a declarat pentru gândul și Sorin Minea, președintele Federației Patronale din Industria Alimentară. El ne-a mai explicat că orice substanță adaugată în pasăre trebuie menționată pe etichetă, iar aceasta nu mai poate fi vândută drept carne proaspătă, ci ca preparat.

„Carnea de pasăre care a fost injectată cu aditivi sau condimente este care trebuie etichetată ca atare și nu se poate comercializa ca și refrigerată sau congelată”, spun și reprezentanții ANSVSA.

„Denumirea trebuie să diferențieze cele două grupe, respectiv în cazul cărnii proaspete este „carne de pasăre/ pui” în timp ce a produsului prelucrat trebuie să fie diferită și să fie însoțită de indicarea procedeului de prelucrare”, a declarat pentru gândul Marius Alexandru Dunca, președintele Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).

„De exemplu, ANPC a depistat comercializarea sub denumirea de pulpe și piept de pui dezosate, congelate, care au fost supuse injectării cu soluție de saramură, fără a avea înscris pe etichetă acest procedeu de prelucrare. Astfel, eticheta produsului injectat ar trebui să conțină lista ingredientelor – carne și soluție de injectare cu componentele sale, inclusiv menționarea proporției acesteia”, ne-a mai explicat el.

Practic, există posibilitatea de a găsi un surplus de apă doar în cazul cărnii de pasăre congelate. România are un laborator național de referință care, alături de laboratoarele județene desemnate, determină conținutului de apă în carnea de pasăre. Anual, acesta raportează situația probelor neconforme, a depășirilor înregistrate și a acțiunilor luate în cazul probelor neconforme la Comisia Europeană prin intermediul Sistemului Informatic de Managementul Pieței Agricole.

Câtă apă poate conține puiul congelat

Singurul mod în care apa poate ajunge în carnea de pasăre apare în urma proceselor de congelare. Congelarea se poate realiza, potrivit legislației europene, prin trei metode:

1. răcirea la aer rece – reprezintă răcirea carcaselor de pui la aer rece;

2. răcirea prin dușare cu aer rece – reprezintă răcirea carcaselor de pui la aer rece însoțită de o vaporizare mai mult sau mai puțin fină de apă;

3. răcirea prin imersiune – reprezintă răcirea carcaselor de pui în bacuri de apă sau de gheață cu apă.

În primul caz puiul nu trebuie să rețină apă, iar în cazul al doilea procentul maxim de apă externă din greutatea inițială a carcasei nu poate depăși 2%, conform regulamentului CE 543/2008. Cea mai mare cantitate de apă, 4,5%, poate fi absorbită în urma răcirii cărnii prin imersine.

TABEL: Compoziția chimică a cărnii de pasăre

Sursă: UCPR

Românii care cumpără carne de pui și cred că valoarea de apă absorbită de acesta ar putea fi peste limită nu pot testa acest lucru acasă. Ea este determinată și controlată periodic doar în abatoare.

„Abatoarele determină cantitatea de apă tehnologică și trebuie să aibă grijă să se încadreze în aceste valori”, ne-a explicat președintele UCPR. „Nu văd cum ar putea să aibă probe”, a mai adăugat el, referindu-se la modalitatea de depunere a unei reclamații la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Orice plângere făcută la ANPC trebuie însoțită de o dovadă care să ateste faptul semnalat. În mod contrar aceasta nu este luată în considerare.

Niciun român nu a reclamat la ANPC puiul injectat

Românii nu au depus în ultimele luni nicio reclamație la comisariatele județene sau la sediul central al Protecției Consumatorilor care să vizeze un caz de pui injectat. Ei s-au plâns însă că ar fi găsit un cub de gheață într-o caserolă cu „pui grill”.

„În evidențele instituției noastre nu au fost înregistrate reclamații cu privire la faptul că ar fi fost cumpărată carne de pasăre injectată, nici anul trecut, nici în anul în curs”, a declarat pentru gândul Marius Alexandru Dunca, președintele ANPC.

„În anul 2013, la sediul central al ANPC, s-a înregistrat o sesizare a unui consumator din București prin care reclama lipsa față de cantitatea netă declarată prin etichetarea produsului , iar în anul 2014 s-a înregistrat o sesizare a unui consumator din București prin care reclama existența unui bloc de gheață în interiorul carcasei ”, ne-a mai explicat Dunca.

Amenzi de peste 67.000 de lei în 2013 la carnea de pui

Inspectorii ANPC au dat anul trecut amenzi de 67.500 de lei pentru neregulilele descoperite în urma controalelor la carnea de pui. Nici una dintre acestea nu a a vizat puiul injectat.

Reprezentanții instituției au dispus, totodată, oprirea temporară de la comercializare a unei cantități de peste 3.500 de kilograme de carne de pasăre și oprirea definitivă de la comercializare și retragerea din circuitul consumului a 74 de kilograme de carne de pasăre, conform datelor obținute de gândul din partea ANPC.

Printre produsele neconforme descoperite s-au numărat aripi de pui necurățate complet de pene sau vechi, gâturi refrigerate cu sânge în ambalaj și pulpe sau aripi de pui cu arsuri de congelare.

Reprezentanții instituției au descoperit, deasemenea, nereguli în ceea ce privește etichetarea produselor alimentare, de la lipsa unor elemente de identificare sau de caracterizare, la lipsa traducerii în limba română a acestora.

Puiul, mai popular la români decât vita

Românii sunt mari amatori de carne, având în vedere că doar în anul 2012, fiecare a consumat în medie 55,3 kilograme de carne și de produse din carne, potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).

FOTO: Publimedia/Shutterstock

Pasărea ocupă locul al doilea în topul preferințelor consumatorilor în materie de carne, tot în 2012, fiecare român consumând în medie 18,2 kilograme din acest sortiment, aproape de 4 ori mai mult decât carnea de vită.

Primul loc în clasament este ocupat de carnea de porc, având în vedere că un român mănâncă aproape 30 de kilograme din acest sortiment anual.

Inchide