SECETĂ. Fermierii cu suprafețe declarate calamitate din cauza lipsei apei în sol vor primi o sumă forfetară. Vom avea deșert în sud-estul țării?

Redactor:
Ionel Văduva
SECETĂ. Fermierii cu suprafețe declarate calamitate din cauza lipsei apei în sol vor primi o sumă forfetară. Vom avea deșert în sud-estul țării?
Fermierii cu suprafețe declarate calamitate din cauza lipsei apei în sol vor primi o sumă forfetară. Vom avea deșert în sud-estul țării? / Sursă foto: Mediafax / caracter ilustrativ

Ca formă de compensație a daunelor provocate suprafețelor agricole de lipsa apei în sol, fermierii români ar urma să primească o sumă forfetară, după ce aceasta va fi notificată la Comisia Europeană (CE).

„Sprijinul pe care Ministerul Agriculturii trebuie să-l acorde fermierilor afectați de seceta pedologică. Sigur, ministerul (n.r. – Agriculturii) a făcut Ordinul 97 în 2020, cu toate că trebuia făcut din 2017”.

Constatăm pagubele ca să putem să despăgubim. Trebuie să avem o centralizare a suprafețelor afectate de calamități și, după aceea, cu siguranță vom notifica schema aceasta de despăgubire la Comisia Europeană.

„Vom acorda – pentru a nu intra sub mecanismul ăsta de pierderi de venituri, în care să verificăm contabilitatea fiecărui fermier – o sumă forfetară fiecărui fermier care a suferit urmare a pierderilor generate de secetă”, a declarat secretarul de stat în cadrul ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Emil Dumitru, pentru DeCe Media Group.

Deșertificarea sud-estului țării

Potrivit precizărilor oficialului guvernamental, anual, România va avea probleme cu seceta pedologică.

În cadrul webinarului realizat de sursa citată, Dumitru a vorbit inclusiv de posibilitatea ca, în sud-estul țării, să avem parte de „un mic deșert”.

„Este clar – noi trebuie să avem niște răspunsuri pe termen lung, pe ce înseamnă combaterea efectelor secetei. Dacă nu, vom asista ca în sud-estul României să avem un mic deșert”.

„Trebuie să venim cu perdele de protecție. Dacă nu vom finanța perdelele de protecție în viitorul exercițiu financiar, vom avea probleme foarte mari și va trebui să venim cu niște măsuri de lucrări agricole care să păstreze apa în sol și să subvenționăm masiv astfel de mecanisme de subvenție”, a adăugat Dumitru.

Acesta a spus totodată că, de acum, agricultura se va putea face doar pe baza informațiilor „foarte bune”, provenite din tehnologiile informatice și din avertizări și prognoze meteorologice.

„Inclusiv Ministerul Agriculturii a cooptat ANM-ul (n.r. Administrația Națională de Meteorologie) în scrierea PNS-ului (n.r. – Planului Național Strategic PAC post-2020) și ne consultăm ori de câte ori luăm o decizie pe ceea ce înseamnă fenomenul de schimbări climatice.

„Scriem la Planul Național Strategic, scriem cu echipa din Ministerul Agriculturii (…). Suntem la jumătatea scrierii programului și, cu siguranță, ne vom consulta cu toții actorii din piață.

„Trebuie să venim cu un pachet de măsuri pe ceea ce înseamnă gestiunea apei în sol, că vorbim de irigații, că vorbim de perdele de protecție, că vorbim de combaterea eroziunii solului și așa mai departe.

„Trebuie să lucrăm cu toate instituțiile care pot contribui la o strategie de dezvoltare sustenabilă a sectorului agroalimentar”, a mai menționat secretarul de stat.

Cea mai gravă secetă din ultimii 50-60 de ani

Într-o conferință de presă susținută duminică, 24 mai 2020, la sediul PNL din Cluj, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a mărturisit public faptul că, în acest sezon agricol, România se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii 50-60 de ani.

Din acest motiv, oficialul guvernamental încearcă să-i obişnuiască pe fermieri să-și asigure culturile agricole.

„Deși plouă, aș vrea să spun două lucruri despre seceta extremă şi puternică, care s-a instalat în această parte a Europei, nu doar în România și care, din păcate, se suprapune peste această criză a evoluţiei pandemiei COVID-19.

Semnele secetei erau, oarecum, din toamna trecută. (…) Din datele pe care le avem, toamna trecută s-au însămânțat cam 2,9 milioane hectare de triticale, grâu, orz, ovăz, orzoaică, rapiță, care în regiunea Moldovei și în regiunea Dobrogei, în mare parte, sunt afectate. (…) Nici secetă, ca și anul acesta, ne spun specialiştii, n-a fost de 50-60 de ani”, a afirmat Oros.

La o zi după, ministrul de resort a adăugat că, la nivelul datei de 25 mai 2020, din înștiințările făcute de către fermieri în baza proceselor verbale de constatare a pagubelor, erau raportate circa 1,6 milioane hectare de teren agricol.

Din ceea ce s-a verificat însă până la acea oră de către specialiști, cifra totală era de doar 941.000 ha confirmate ca fiind calamitate de seceta pedologică.

Inchide