SONDAJ. Care este, de fapt, proporția celor care au trecut la „atacarea” economiilor proprii

Proporția celor care în luna mai 2020, în plină pandemie de COVID-19, au trecut la „atacarea” economiilor proprii este de 32%, potrivit rezultatelor unui sondaj de opinie realizat de IRSOP în perioada 6-9 mai 2020.

„Se poate observa un început de deteriorare sistemică”, susțin reprezentanții institutului.

De asemenea, față de aprilie 2020, luna aceasta au crescut şomajul efectiv şi aşteptat de la 5 la 10%, incapacitatea de a plăti rata la credit tot de la 5 la 10%, precum și proporția gospodăriilor fără venit disponibil de la 38 la 48%.

În plus, în luna mai, comparativ cu aprilie, mai mult de jumătate din gospodării (58%) au putut să-şi mențină sau chiar să crească puțin nivelul de trai.

FLASH NEWS Armata americană va începe blocarea porturilor iraniene. Ce nave sunt vizate și care vor fi excepțiile

10:45

RETAIL Produsul nelipsit de pe masa românilor, redus cu 40% începând de astăzi, în LIDL

10:44

Alte 42 de procente dintre cei intervievați spun că situația lor financiară s-a înrăutățit.

„Evaporarea venitului disponibil şi dezeconomisirea semnalează topirea cantității de lichiditate din gospodării şi prezice că cei strâmtorați se vor abține de la cumpărarea de bunuri şi servicii”, precizează reprezentanții sursei citate.

„Atacarea” economiilor proprii, o constantă

În rezumatul studiului transmis Gândul.ro, reprezentanții institutului susțin că, în următoarele trei luni, oamenii nu se vor grăbi să crească consumul personal.

Astfel, majoritatea celor intervievați (84%) intenționează să cumpere numai strictul necesar, iar 83% nu vor să se îndatoreze.

„Asta înseamnă că, probabil, comercianții care desfac bunuri de folosință îndelungată vor avea probleme.

Reținerea de la cumpărare sugerează şi faptul că un eventual program de restartare a consumului pe termen scurt s-ar putea să nu funcționeze”, afirmă cei de la IRSOP.

Majoritatea respondenților (74%) spun totodată că, în următoarele trei luni, nu au de gând să economisească.

„(n.r. – Asta) Probabil din cauza incertitudinilor privind venitul aşteptat.

Înseamnă că dacă vor primi stimulente băneşti gratuite, probabil că vor prefera să economisească banii pentru stocuri-tampon în loc să-i cheltuiască pentru consum”, au adăugat cercetătorii IRSOP.

Sănătatea

Studiul realizat de sursa citată a mai scos la iveală că o treime din populația adultă (31%) au trebuit să amâne analize, tratamente sau operații din cauza epidemiei de coronavirus.

„Asta înseamnă că sistemul medical va rămâne tensionat şi după coronavirus”, au continuat cei de la institutul de sondare a opiniei publice.

De altfel, adaugă aceștia, 39% din populație consideră că sistemul de sănătate este slăbiciunea cronică cea mai importantă a țării scoasă la iveală de apariția epidemiei.

Pe locul doi se situează corupția (34%).

„Probabil că sistemul sanitar va avea nevoie inclusiv de investiții în capacități excedentare rezervate pentru epidemii. Capacitățile excedentare nefolosite nu sunt rentabile, dar vor fi inevitabile”, scriu în raport cei de la IRSOP.

Comportamentul responsabil după izolare

În finalul raportului, sursa citată a amintit de comportamentul responsabil după izolare.

Potrivit precizărilor cercetătorilor IRSOP, atunci când cei intervievați sunt întrebați: „Veți respecta recomandărilor autorităților?”, aproape toți vor spune „Da”.

Când însă subiectul întrebării „invită” la un răspuns conformist, metoda uzuală este întrebarea la persoana a III-a.

Dacă sunt întrebați cum vor reacționa ceilalți după ieşirea din izolare, impresia dominantă este că “mai puțin de jumătate” sau “foarte puțini” se vor sinchisi de recomandări, de distanțare şi de protejarea celor din jur.

În general, ceea ce cred oamenii că vor face ceilalți nu e prea departe de ceea ce vor face şi ei înşişi.

„Înseamnă că, practic, rata de complianță nu va fi prea mare, cu excepția măsurilor de igienă personală”, au conchis cei de la institut.

IRSOP a intervievat telefonic 760 persoane între 6 şi 9 mai 2020.

Eşantionul este reprezentativ la nivel național pentru întreaga populație în vârstă de peste 18 ani din România.

Toleranța de eşantionare este de ± 3,6%.