Taxa de solidaritate – prima zi de haos. Explicații în lanț de la Finanțe și reacția mediului de afaceri: „Toți angajatorii sunt trecuți automat în clasa de risc cel mai ridicat”

Taxa de solidaritate - prima zi de haos. Explicații în lanț de la Finanțe și reacția mediului de afaceri: „Toți angajatorii sunt trecuți automat în clasa de risc cel mai ridicat
Publicat: 19/10/2017, 19:45

Reacțiile nu au întârziat să apară. Cei mai vehemenți au fost oamenii de afaceri care au arătat că firmele plătesc deja o taxă de solidaritate și că prin această schimbare „toți angajatorii sunt trecuți automat în clasa de risc cel mai ridicat”.

Taxa de solidaritate a fost pusă în discuție și lunile trecute și a stârnit valuri de reacții, iar pentru o perioadă a părut că membrii coaliției de guvernare au renunțat la această idee. Miercuri seară, însă, ministrul de Finanțe Ionuț Mișa a anunțat că măsura va fi până la urmă aplicată, începând cu anul viitor, argumentând că este„o directivă europeană care ne obligă”.

Au fost multe voci care au spus, însă, imediat că explicația șefului de la Finanțe este doar o invenție și că este fals faptul că legislația UE impune o astfel de modificare. Motivul real pentru care se dorește introducerea taxei de solidaritate ar fi acoperirea găurilor din buget care au apărut din cauza unei„guvernări iresponsabile în gestionarea economiei”, spune vicepreședintele PNL, Florin Cîțu.

„Ionuț Mișa, scos la înaintare de Liviu Dragnea pentru a da veștile proaste, este incapabil să realizeze nivelul enormităților pe care le enunță. Presupusa «taxă de solidaritate» despre care vorbește ministrul de Finanțe – și despre care susține că ar fi impusă de o directivă europeană – este deja reglementată din 2006. Este fals ceea ce încearcă să inducă în opinia publică Ionuț Mișa, anume faptul că reglementările europene ar impune nivelul acestei taxe la 2%. Legislația în vigoare prevede această taxă, care se numește contribuție pentru «fondul de creanțe salariale», la nivelul de 0,25%”, arată liberalul într-un comunicat de presă, ca răspuns la noua taxă anunțată de cei de la PSD.

Consecința va fi, subliniază Cîțu, că angajatorii nu vor crește salariul brut pentru ca banii care intră în buzunarele angajaților să rămână la fel, iar eventualele creșteri salariale sau prime în mediul privat nu vor mai fi plătite.

„Creșterea acestei contribuții este «găselnița» guvernului Tudose pentru a acoperi găurile generate la bugetul de stat de o guvernare iresponsabilă în gestionarea economiei, aflată în impas. Această taxă garantează că angajatorii nu vor crește salariul brut pentru a menține salariul net la nivelul actual, întrucât ar însemna să aibă cheltuieli suplimentare cu salariile față de acest moment. În plus, măsura ia din banii angajatorilor care ar fi putut fi folosiți pentru măriri de salarii sau prime în sectorul privat, de la care pot să-și ia gândul angajații”, a mai avertizat Cîțu.

Foarte vehemenți au fost reprezentanții oamenilor de afaceri, care au evidențiat și ei faptul că firmele plătesc deja o astfel de taxă și că, prin măsura anunțată de Finanțe, „toți angajatorii sunt trecuți automat în clasa de risc cel mai ridicat”, pentru că acum aceasta diferă în funcție de riscurile la care sunt expuși angajații.

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR) a venit și cu procentele efective pe care angajatorii le plătesc sub formă de contribuții. 0,25% reprezintă fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, 0,85% merg la concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, iar între 0,15% și 0,85% reprezintă suma achitată ca asigurare pentru accidentele de muncă și boli profesionale, procent care se achită de fiecare angajator în funcție de clasa de risc.

„Un simplu calcul arată că valoarea însumată a acestor contribuții este între 1,25% și 1,95%. Taxa de solidaritate de 2% reprezintă în mod clar valoarea rotunjită a contribuțiilor plătite exclusiv de angajator. Introducerea unei taxe de solidariate de 2%, plătită de angajator, are următoarele efecte: a) Toți angajatorii sunt trecuți automat în clasa de risc cel mai ridicat, în privința producerii riscului de accidente de muncă și boli profesionale, raportat la valoarea taxei de solidaritate de 2% obținută prin luarea în calcul a procentului cel mai mare pentru accidente de muncă și boli profesionale. b) Contribuțiile plătite în prezent au o destinație precisă, respectiv garantarea plății creanțelor salariale, concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate și asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, în schimb taxa de 2% nu va avea nicio destinație, fiind alocată, conform bugetului de stat, în mod sigur pentru plata unor cheltuieli sociale”, menționează reprezentanții oamenilor de afaceri.

Pe scurt, Florin Jianu, președintele CNIPMMR a transmis că nu sunt de acord cu introducerea unei taxe de solidaritate de 2% , pentru că„valoarea totală a acestei contribuții este plătită și în prezent, iar destinația sumelor este clar cunoscută”. În plus, acesta avertizează că, așa cum arată lucrurile în acest moment, taxa de solidaritate nu are o destinație clară și va bulversa mediul de afaceri, mai ales IMM-urile.

Ministerul de Finanțe:„Contribuția se plătește la bugetul de stat și se datorează de către angajatori la fondul brut de salarii” și va fi folosită pentru alimentarea Fondului de garantare salarială

Contribuția pentru solidaritate socială „nu este o taxă nouă, ci o contribuție socială corelată cu măsura privind reducerea numărului contribuțiilor sociale și cu necesitatea asigurării prestațiilor sociale de care beneficiază salariații”,a transmis joi printr-un comunicat, Ministerul Finanțelor.

Instituția menționează că această contribuție este „în conformitate cu principiile care stau la baza sistemelor de asigurări sociale, cum ar fi principiul contributivității și cel al solidarității sociale”.

„Contribuția se plătește la bugetul de stat și se datorează de către angajatori la fondul brut de salarii, fiind destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, cum ar fi indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale. Nivelul contribuției este stabilit astfel încât să asigure necesarul pentru plata prestațiilor sociale de care beneficiază salariații”, arată Ministerul Finanțelor.

În ceea ce privește Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, „obligativitatea constituirii acestuia este instituită prin Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările ulterioare, care transpune Directiva Consiliului nr. 80/987/CEE privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la protecția salariaților în cazul insolvabilității angajatorului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L283 din 28 octombrie 1980, cu modificările aduse prin Directiva Parlamentului European și a Consiliului nr. 2002/74/CE, publicată în Jurnalul Oficial nr. L270 din 8 octombrie 2002″, se mai arată în comunicat. Din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale se asigură plata salariilor în situația în care angajatorii intră în insolvență, în limita a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.

Ministrul de Finanțe are, însă, un scenariu propriu pentru repartizarea banilor obținuți din taxa de solidaritate.Acesta a explicat că, de fapt, 90% din această contribuție va merge la bugetul de stat pentru „diverse destinații, în funcție de solicitări”, iar restul de 10% (adică 0,2% din total) ar urma să fie folosit pentru plata contribuțiilor sociale ale angajaților din companiile aflate în insolvență.

Propunerea se află deja în curs de avizare și va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018. Ionuț Mișa a explicat că angajatul va suporta de anul viitor contribuțiile de 35%, iar această taxă de 2% va reveni în sarcina angajatorului, subliniid în repetate rânduri că prin noul sistem vor crește lefurile angajaților și nu va exista nici un efort suplimentar din partea companiei.

„E vorba de o contribuție de solidaritate socială, nu e taxă nouă. În baza legii 200 din anul 2006 există un fond de sprijinire a salariaților pentru care angajatorul nu plătește contribuții. Există, de asemenea, o directivă europeană, o decizie a Consiliului, nr. 80/987 a Comisiei Economice Europene, care reglementează instituirea unui fond pentru toți angajații pentru companiile la care au lucrat și au intrat în insolvență. Se dorește asigurarea angajatului în situația în care angajatorul nu i-a plătit contribuțiile și intră în insolvență”, a declarat ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa.

„Acest 2% nu însemană integral fondul de salarii. O parte se va continua ca venit la bugetul de stat, ca ulterior de la bugetul de stat să fie acoperite financiar pentru partea de sănătate și pentru asigurări sociale. Din 2 %, 90 % merge la bugetul de stat pentru a acoperi diferite destinații în funcție de soluțiile bugetare, și 10 % către sprijinirea tuturor salariaților care se pot confrunta cu o situație în care angajatorul intră în insolvență și nu le achită obligațiile angajaților, fiindu-i afectată pensia. 90% va fi venit la bugetul de stat și va avea ca destinația plata către anumite obligații sociale”, mai spune Mișa.

Detaliile diferă, însă, față de ipoteza anunțată inițal de Mișa, miercuri seara, într-o emisiune de televiziune.Ministrul de Finanțe nu a pomenit nimic despre firmele aflate în insolvență, afirmând doar că este vorba despre o sumă pe care o vor plăti toți angajatorii, și cei de la stat, și cei din mediul privat, o taxă raportată la fondul de salarii.

„Va mai fi o taxă, în principiu o vom numi taxă de solidaritate, în principiu așa se discută, trebuie să vedem exact care va fi decizia finală, de 2% care va reveni angajatorului”, a declarat Mișa, la Antena 3.

El a precizat că această taxă „este prevăzută la nivelul Comisiei Europene, nu e o taxă nouă pe care o instituie Guvernul” și va fi introdusă odată cu reducerea și transferul contribuțiilor de la angajator la angajat.

„Există o directivă europeană care ne obligă să aplicăm un anumit procent fondului de salarii. Această taxă nu poate fi eliminată sub nicio formă (…) Este o directiva europeană care reglementează pentru fondul de salarii o anumită taxă. Nu numai mediului privat, ci si sistemului public. 0,25 este valoarea exactă a taxei. Taxa o plătește angajatorul la fondul de salarii. Au fost foarte multe discuții cu sindicatele care spuneau: domne, nu va rămâne nicio responsabilitate în sarcina angajatorului. Dacă el trebuie să plătească pentru angajat, dar nu va fi responsabil din acest punct de vedere, va crea o problemă angajatului în sine. Lăsați taxe și la nivelul angajatorului astfel încât să vă puteți îndrepta asupra lui, să puteți realiza ulterior niște măsuri de coerciție pentru a putea răspunde față de bugetul de stat pentru neplata acelei sume. Și am zis ok, transferăm o parte din aceste contribuții și la nivelul angajatorului să aibă și el o responsabilitate față de bugetul de stat”, mai spunea Mișa.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase