VIDEO | Dumitru Chisăliță, Asociația Energia Inteligentă: „Independența energetică este o idee păguboasă”. Care este abordarea recomandată de specialist

Publicat: 16/11/2021, 16:54
Actualizat: 16/11/2021, 20:26

Primul lucru pe care ar trebui să-l învățăm este să nu ne mai dorim atât de mult să fim independenți energetic, ci să avem o abordare mai echilibrată, care să creeze condițiile ca țara să fie asigurată din punctul de vedere al securității energetice, atât pe timp de vară, cât și pe timp de iarnă, a explicat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, invitat al emisiunii GÂNDUL FINANCIAR.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), susține conceptul de securitate energetică, în locul „independenței energetice”, în actualul context cu provocări pe piața energiei, dar mai ales pentru abordarea pe termen lung a gestionării resurselor.

„Să nu ne mai dorim atât de mult să fim independenți energetic”

„Trebuie să ne uităm realist atât la ce se întâmplă în România, cât și în afara României și să înțelegem unde ne plasăm în această conjunctură. Câteva adevăruri care se rostesc mai puțin: în primul rând, România are niște resurse importante și în zona onshore (la țărm – n.r.), și în zona offshore (în larg) – pentru că în general lumea se duce doar în zona offshore, dar și cele din onshore trebuie să fie abordate, explorate și exploatate, la fel ca și cele din zona offshore”, a spus Dumitru Chisăliță, la GÂNDUL FINANCIAR.

Specialistul atrage atenția că ideea de independență energetică este „o idee păguboasă”, care a apărut în America în anii 70 și a determinat crizele energetice mondiale și la care până și americanii au renunțat, trecând în zona de securitate energetică.

În acest context, Dumitru Chisăliță a vorbit de securitatea energetică, care se bazează deopotrivă pe resursele interne și cele externe accesibile și posibil de preluat din afara țării. „În fapt asta este construcția pe care trebuie să se meargă, o abordare echilibrată, atât la nivelul resurselor pe care vrem să îl atingem, cât și din punct de vedere al prețului pe care urmează să îl plătim, respectiv costul pentru respectivele forme de energie”, a spus specialistul.

„Primul lucru pe care ar trebui să-l învățăm este să nu ne mai dorim atât de mult să fim independenți energetic, cât să ne dorim să avem o țară care să fie asigurată din punctul de vedere al securității energetice, atât pe timp de vară, cât și pe timp de iarnă, atât anul acesta, cât și peste 10, 15, 20, 30 de ani de acum încolo”, a explicat președintele AEI, la GÂNDUL FINANCIAR.

Astfel, specialistul recomandă să pornim de la realitățile din teren și mai puțin de la sloganuri gen „Avem gaz pentru toată lumea”, „suntem al doilea producător din Europa” și alte elemente care nu ne fac deloc bine.

Stadiul legii pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră

În momentul de față, consumul României este în jur de 12 miliarde de metri cubi pe an, iar, din acest punct de vedere, resursele estimate din Marea Neagră ar însemna asigurarea pentru mai mult de 20 de ani, potrivit lui Dumitru Chisăliță.

„Chiar în situația în care am exploata gazele din Marea Neagră, chiar în situația în care am dezvolta și alte surse se exploatare a gazelor onshore, la nivel anilor 2030, pe vârfuri de consum orare și sezoniere, fără un sistem specifict de transport/înmagazinare, tot vom avea nevoie de gaze din alte surse. În același timp trebuie să avem în vedere că aceste gaze, chiar dacă la momentul de față înseamnă niște cantități mari față de ceea ce înseamnă consumul, sunt resurse epuizabile și la un moment dat vor dispărea. Ca atare este bine să ne găsim o abordare echilibrată, gazele să ne ajungă atâta vreme cât avem nevoie de ele, chiar post 2050, pentru că nu au rolul doar de combustibil, de fapt cel mai important ol e de materie primă, iar de chimzare, pesticide vom avea nevoie și după 2050, astfel încât e geșit să ne propunem ca toare resursele de gaz să le epuizăm până în 2050”

Legea offshore, adoptată în 2018, în vigoare de atunci, are o serie de prevederi care îi nemulțumesc pe producători, care s-au exprimat public pentru schimbări și legislative. Într-o scrisoare deschsă recentă, Federația Patronala de Petrol si Gaze (FPPG) sublinia că nevoia „Gazele naturale din Marea Neagră reprezintă singura soluție a României pentru a-si securiza accesul la energie și de a traversa cu succes perioada tranziției energetice” iar în ciuda eforturilor industriei legislația offshore în vigoare a blocat investițiile planificate de companii și, implicit, avansarea proiectelor.„Haideți să încercăm cu toții să nu repetăm greșelile făcute în ultimii ani. Companiile sunt pregătite să demareze proiecte de miliarde de euro pentru a aduce gazele naturale la țărm, pentru consumatori”, au transmis petroliștii.

  • Legea offshore prevede în prezent o cotă de impozit de 30% pe veniturile suplimentare obținute de producători pentru vânzări la prețuri sub 85 lei/MWh, precum și cote de la 15% la 70% pentru cele aferente unor prețuri de vânzare a gazelor între 85 și peste 190 lei/MWh. Prin venit suplimentar se înțelege diferența dintre prețul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore și prețul reglementat de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienții casnici și noncasnici în anul 2012, de dinainte de liberalizare respectiv 45,71 lei/MWh, înmulțită cu volumele de gaze vândute din producția internă din perimetrele offshore;
  • Legea offshore limitează deductibilitatea cheltuielilor cu investițiile la calculul impozitului pe veniturile suplimentare la 30% din impozitul datorat;
  • Legea offshore impune producătorilor să vândă pe piețele centralizate din România minimum 50% din cantitatea de gaze naturale din producția proprie contractate cu livrare într-un an calendaristic.

În Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, aprobat la începutul lunii octombrie prin hotărâre de Guvern, erau menționate schimbări legislative avute în vedere, la capitolul încurajarea exploatării resurselor din Marea Neagră.

„Valorificarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră reprezintă un element esențial pentru securizarea independenței energetice. Astfel, Guvernul României și-a propus dezvoltarea unui climat investițional care să încurajeze proiectele complexe de infrastructură din sectorul upstream”, se arată în document,

Acesta includea referiri la proiectul de modificare a legislației în vigoare, pus în dezbatere publică anii trecuți, dar care încă nu s-a concretizat, respectiv Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și Legii Petrolului nr. 238/2004, care să permită atragerea unor investitori cu expertiză tehnică și realizarea investițiilor cu orizont de timp în delungat.

Proiectul de lege care fusese lansat în dezbatere publică propunea modificări precum:

  • Eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru prețurile de la care nu generează supraprofituri pentru investitori;
  • Mărirea nivelului maxim pentru deducerea investițiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar offshore, pentru a menține competitivitatea sectorului offshore din Romania și a asigura un caracter uniform de impozitare pentru toate sectoarele de activitate;
  • Eliminarea obligațiilor de tranzacționare pe piețele centralizate din România pe termen mediu și lung;
  • Eliminarea utilizării prețului de referință în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare pentru a pune în acord Legea offshore cu principiile fiscalității din Romania și cu practica internațională referitoare la determinarea impozitelor upstream pe baza prețurilor realizate.

Un proiect de exploatare din Marea Neagra este cel al perimetrului Neptune Deep, după ce Romgaz a avizat recent acțiunile americanilor de la ExxonMobil.

În urma explorărilor din blocul Neptun, ExxonMobil și OMV Petrom au descoperit, în 2012, un rezervor de gaze estimat între 1,5 si 3 trilioane picioare cubice (respectiv între 42 si 84 miliarde metri cubi). Producția de gaze a României a fost de 9 miliarde de metri cubi în 2020, conform Direcției Generale pentru Energie a Comisiei Europene.

Importurile vor avea o pondere tot mai mare

Petroliștii au avertizat că, în lipsa acestor proiecte din Marea Neagră, se estimează ca importurile de gaze ar putea creste la 50%, la nivelul anului 2030.

Cifrele oficiale arată că importurile au crescut deja, într-un ritm mult mai ridicat decât a făcut-o producția, conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS) privind resursele din energie.

„Consumul de gaze naturale din România este în creștere, în timp ce producția de gaze naturale din zăcămintele onshore este în scădere, astfel încât, începând cu anul acesta și anii următori trebuie să ne așteptăm la o prezență tot mai mare a gazelor din import necesare economiei românești”, a spus specialistul.

Potrivit INS, importurile de gaze naturale ale României au crescut în primele nouă luni din 2021 cu 59,3% față de perioada similară a anului trecut, ajungând la 2,057 milioane tone echivalent petrol (tep) În aceeași perioadă, producția internă de gaze naturale a fost de 5,402 milioane tep, cu 1,2% mai mare față de cea din perioada ianuarie-septembrie 2020.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru acest an o producţie de gaze de 7,4 milioane tep şi importuri de 2,32 milioane tep, în creştere cu 1,5%, respectiv cu 38% faţă de 2020.

De amintit că rata anuală a inflaţiei a ajuns în luna octombrie la 7,9%, comparativ cu luna octombrie 2020, cele mai mari creşteri fiind pe zona de energie, cu un plus de 24% pentru electricitate  şi de 46% pentru gaze, în timp ce combustibilii s-au scumpit cu 23%.

Madalina Prundea
Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul Zilei de Transilvania”, la finalul anului citeste mai mult
ŞOC! Bărbatul celebru adorat de întreaga ţară a violat o adolescentă de 16 ani. Mama...
EI au câștigat Asia Express! S-a aflat înainte de finală: „A ieșit o întreagă...”
FOTO. Nepoata lui Petre Roman, apariție controversată în costum de baie!
Alimentul-minune care repară ficatul bolnav. Ce să mănânci pentru un ficat sănătos
Gigi Becali, martor la tentativa de asasinat asupra lui Nuțu Cămătaru! Cine ar fi încercat...
Cercetătorii au dezvoltat medicamentul pentru diabetul de tip 1, care ar putea înlocui clasica injecţie
Trecerea de la cutie manuală la cutie automată. Avantaje și dezavantaje
BANCUL ZILEI – O blondă dotată, pe plajă la nudiști, intră în vorbă cu doi...
Africa de Sud a detectat o nouă variantă de coronavirus. B.1.1.529 are un număr mare...
EI au câștigat Asia Express! S-a aflat înainte de finală: „A ieșit o întreagă...”
Cât de MARE trebuie să fie? Răspunsul care îi LINIȘTEȘTE pe mulți bărbați
Medic: Varianta Omicron afectează mai ales persoanele tinere
Au fost prinși cu serialul „Squid Game” în Coreea de Nord. Ce a urmat e...
Carantină obligatorie timp de 14 zile. Măsura ȘOC anunțată de Alexandru Rafila
Descoperire uriașă despre Pfizer! Toți cei vaccinați trebuie să afle ce efect are
Doliu în lumea modei! S-a stins din viață la doar 41 de ani, după o...
Schimbări majore pe piaţa RCA pentru şoferi. Preţurile de acum vor fi istorie
În urmă cu 15 ani, dădea cu mopul într-un Lidl din Germania, iar acum conduce...