Aerul din orașele noastre și cum putem reduce poluarea excesivă din mediile urbane

Aerul din orașele noastre și cum putem reduce poluarea excesivă din mediile urbane
Sursa foto - Infoclima
Publicat: 17/08/2022, 10:04
Actualizat: 17/08/2022, 10:05

Poluarea aerului este responsabilă pentru 1 din 9 decese la nivel global (6,7 milioane fiind raportate în anul 2019). Din acel total, mai mult de 4 milioane erau datorate parțial expunerii particulelor poluante fine (PM2.5 ). Studiul State of Global Air-SoGA a arătat că în România orașele București și Călărași aveau cea mai mare rată a deceselor asociate expunerii la particule PM2.5 (90 de decese/100.000 locuitori).

Totodată, datorită traficului rutier dar și altor factori, capitala României se situa pe locul 20 în anul 2019 la nivel global al celor mai mari orașe unde aerul are concentrații foarte mari de Dioxid de Azot (NO₂). Însă acest raport ne arată că există deja exemple de bune practici și modalități efective de combatere ale acestor tipuri de poluare urbană.

Starea Aerului Global (State of Global Air- SoGA) reprezintă o inițiativă de cercetare și o sursă de informare în privința calității aerului la nivel global. Acest raport reprezintă un sumar anual al nivelului poluării în mediile urbane și implicit consecințele care privesc impactul acesteia asupra sănătății.

Poluarea aerului este responsabilă pentru 1 din 9 decese la nivel global (6.7 milioane fiind raportate în anul 2019). Din acel total, mai mult de 4 milioane erau datorate parțial expunerii particulelor poluante fine.

Speranța de viață poate fi redusă semnificativ datorită nivelurilor ridicate ale poluării

Respirând aer poluat, riscurile ce privesc sănătatea pentru o persoană cresc semnificativ mai ales pentru cei cu afecțiuni cardio-vasculare, pulmonare, hepatice ș.a.m.d. Speranța de viață poate fi redusă semnificativ datorită nivelurilor ridicate ale poluării aerului iar per total la nivel socio-economic impactul poluării poate fi unul profund, notează Infoclima.

Acest raport subliniază faptul că publicul a devenit din ce în ce mai îngrijorat cu privire la calitatea aerului din orașul sau comunitatea lor. Deja prin intermediul a diverse aplicații și instrumente precum cel al Agenției Europene de Mediu cetățenii poate verifica și compara live calitatea aerului în orașele lor.

Raportul subliniază foarte clar că mediul urban este cel mai afectat de poluarea aerului, o situație îngrijorătoare ținând cont de faptul că până în anul 2050 aproximativ 68% din populația planetei va locui in medii urbane.

Procesul de urbanizare este deja unul foarte rapid în țări cu economii emergente și cu populații de peste 50 milioane de locuitori.

Principalii vinovați – PM2.5 și Dioxidul de Azot

Acest raport cuprinde un sumar al poluării aerului în peste 7,000 de orașe ce au un minim al populației de 50,000 de locuitori, între anii 2010 și 2019. Principalele elemente poluatoare discutate în acest articol sunt particulele fine (PM2.5) și Dioxidul de azot (NO₂), cel din urmă fiind un produs secundar al motoarelor pe combustie internă și o problemă pentru orașele cu foarte multe mașini.

Cel mai poluat oraș din din lume cu particule PM2.5 este New Delhi, urmat de Kolkata. Mari orașe africane precum Kano (Nigeria), din Asia de Sud-Est (Jakarta, Dhaka, Beijing), America de Sud și Centrală completează un top 20 la nivel global. Principalele surse ale acestor particule provin din generarea de energie electrică și căldură prin arderea combustibililor fosili, varii activități industriale și transport. Din toate orașele analizate în anul 2019, în acest studiu cele cu cea mai mare mortalitate asociată expunerii aerului poluat cu particule PM2.5, 15 din 20 erau în China, 3 erau în Ucraina iar 2 în Bulgaria. Studiul a arătat că în România orașele București și Călărași stăteau cel mai rău la acest capitol (90 de decese/100,000 locuitori ).

Poluarea cu dioxid de azot (NO2) reprezintă al doilea punct de referință al acestui studiu. Un top 20 al celor mai poluate orașe cu acest gaz în 2019 era condus de Shanghai (41,6 NO2 μg/m3), Moscova  (40,2 NO2 μg/m3) și Teheran (39,8 NO2 μg/m3). Parisul se situa pe locul 14 iar Bucureștiul ocupa locul 20 (26.9 NO2 μg/m3).

Principala modalitate de reducere a acestui tip de poluare este prin controlarea și reducerea traficului rutier. Un exemplu de bune practici în această privință este Londra care prin introducerea Zonei cu emisii ultra scăzute (ULEZ- Ultra Low Emission Zone) a reușit reducerea poluării cu NO2  cu 36% în doar jumătate de an de la lansarea planului din 2019. Totodată, din topul 20 al orașelor cu cele mai mari reduceri ale acestui tip de poluarea 18 sunt în China, celelalte două fiind Los Angeles și Tokyo.

Inițiative luate la nivel global pentru combaterea poluării aerului

China a implementat – în anul 2013 – Acțiunea Națională a Calității Aerului  (National Air Quality Action), întreprinsă în Beijing și provinciile Tianjin și Hebei. Concret, măsuri au fost implementate pentru reducerea poluării provenite din arderea combustibililor fosili (mai ales cărbune) , măsuri foarte stricte în privința emisiilor provenite de la autovehicule și a calității combustibililor au fost introduse, iar numărul stațiilor de monitorizare a crescut de la 35 în anul 2013 la peste 1000 în anul 2019.

În mai puțin de 5 ani, Beijingul a redus poluarea atmosferică cu particule PM2.5 cu peste 36%.

  • În Ghana, Agenția Națională de Protecție a Mediului a extins capacitatea de monitorizare a calității aerului, impus restricții mai dure legate de gestionarea deșeurilor și a lansat o campanie publică de informare a publicului în capitala Accra, confruntată cu grave probleme datorate arderii deșeurilor electronice și traficului rutier intens.
  • Orașe din Africa, Asia și America de Sud au semnat un tratat intitulat C40 Clean Air Accelerator, ce reprezintă un angajament luat de orașe precum Addis Ababa (capitala Etiopiei cu peste 3,7 milioane locuitori) de a implementa politici menite să reducă poluarea aerului până în anul 2025. Acestea sunt legate în principal de extinderea capacităților de monitorizare pentru a putea avea acces la date științifice curente, ce ar permite ulterior factorilor de decizie să implementeze legislație corespunzătoare la nivel local și național.
  • În Bogota, o reducere a poluării aerului cu particule PM2.5 cu 20% a fost înregistrată prin campanii de informare publică, inițiative civice, toate parte a unui plan constituit din 45 de proiecte.

Cum putem progresa pe termen scurt, mediu și lung?

Acest raport evidențiază în mod clar că un factor cheie în reducerea poluării cu particule fine PM2.5  și NO2 este cel al îmbunătățirii capacităților de monitorizare și colectare a datelor științifice. Campaniile publice de informare ale publicului sunt de asemenea un factor determinant ce pot influența semnificativ la nivel politic factorii de decizie, fie cei locali și/sau cei naționali.

Raportul subliniază că discrepanțele socio-economice și industriale joacă un rol important unde oamenii cei mai afectați de aceste tipuri de poluare atmosferică provin din țări cu economii emergente, preponderent din zona Asiei și Africii.

Alte elemente precum starea precară a infrastructurii, sărăcia energetică și stările de conflict exacerbează și amplifică efectele acestor tipuri de poluare, în vreme ce țările cu cele mai puternice economii au un avans considerabil în ceea ce privește combaterea poluării atmosferice din mediul urban.

Îmbunătățirea rețelelor de transport în comun și reducerea traficului rutier pot avea un impact rapid, cum a fost cazul Londrei în 2019. Iar tranziția energetică la nivel global va fi de asemenea un element cheie ce va putea reduce substanțial poluarea în zonele urbane de pretutindeni.


Citește și:

Cristian Lisandru
S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole de investigație, politică internă, politică citeste mai mult