Până în 2060, IERNILE viitoare ar putea fi tot mai „blânde”. Climatolog: „Nu înseamnă că iernile vor dispărea cu totul. Pot apărea furtuni de zăpadă”

Mulți dintre români s-au obișnuit să petreacă Crăciunul fără zăpadă.  Înainte, era de neconceput pentru că ninsoarea dădea farmec sărbătorilor de iarnă. Ninsorile par să fie din ce în ce mai rare pe tot parcursul iernii. Această tendință ridică întrebări cu privire la schimbările climatice și la impactul lor pe termen lung.

InfoClima a colectat date despre grosimea stratului de zăpadă din iernile anilor 1986–2005 și a realizat proiecții climatice pe termen scurt (2021–2040) și mediu (2041–2060), în cadrul a trei scenarii climatice.

EXCLUSIV Crimă în stil Gânj, tot în Mureș. Un bărbat ar fi fost omorât într-o locuință, iar criminalul ar fi dat foc casei. Ce s-ar fi întâmplat cu doar câteva momente înainte

17:52

FLASH NEWS Zelenski a demis-o pe Iulia Sviridenko din funcția de premier după un an de scandaluri de corupție și pierderi suferite în războiul cu Rusia

17:50

Dr. Bogdan Antonescu: „Grosimea stratului de zăpadă nu a depășit 5 cm în ultimii 10 ani”

Dr. Bogdan Antonescu este cercetător în domeniul meteorologiei și climatologiei, lector la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetător la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cu expertiză în studiul furtunilor severe și al fenomenelor meteorologice extreme în contextul schimbărilor climatice, promovează înțelegerea publică a schimbărilor climatice și a impactului acestora asupra fenomenelor extreme.  El a analizat evoluția stratului de zăpadă în patru mari orașe din România din ziua de Crăciun, în intervalul anilor 1950-2023.

„Am analiza evoluția stratului de zăpadă patru orașe mari din România — București, Cluj, Iași și Timișoara — din ziua de 25 decembrie pentru intervalul 1950–2023. Rezultatele sunt sintetizate sub forma unor infografice de sezon, în care „personajul principal” este un om de zăpadă a cărui înălțime crește sau scade în funcție de grosimea stratului de zăpadă centimetrii. La București grosimea stratului de zăpadă nu a depășit 5 cm în ultimii 10 ani. Iar din acești 10 ani, doar jumătate au fost ani cu zăpadă, o schimbare majoră comparativ cu deceniile anterioare”, a declarat cercetătorul.

În figura de mai jos se poate observa evoluția stratului de zăpadă în București, în ziua de Crăciun, între anii 1950-2023.

Iernile erau mai aspre înainte de cea de-a doua Revoluție Industrială

Dr. Bogdan Antonescu mai scrie că schimbări similare s-au observat și la Timișoara, Iași și Cluj. Cercetătorul subliniază că se conturează un trend: pe măsura trecerii timpului, iernile devin mai blânde din cauza creșterii temperaturilor. Potrivit studiilor, temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1,4 grade Celsius în comparație cu perioada de dinaintea celei de-a doua revoluții industriale (anii 1850-1900). Iernile erau mai aspre la începutul secolului 19.

„Această analiză, realizată pentru doar patru orașe și doar pentru ziua de Crăciun, ne oferă o imagine simplificată despre modificările în grosimea stratului de zăpadă. De asemenea este important de subliniat că vremea de Crăciun este un fenomen local și care poate varia mult de la o regiune la alta. De asemenea, natura nu urmează un manual fix, iar fluctuațiile anuale sunt perfect normale. Însă atunci când analizăm un interval mai lung, cum este 1950–2023, se conturează un trend care ne arată că iernile devin mai blânde sub influența temperaturilor mai ridicate. Temperatura medie globală a crescut cu aproximativ aproximativ 1.4°C față de perioada preindustrială (1850–1900), iar acest lucru poate însemna ierni mai blânde, cu temperaturii de Crăciun mai ridicate în prezent și cu schimbări în distribuția precipitațiilor, comparativ cu deceniile anterioare”.

Iernile cu zăpadă vor deveni o amintire în România, până în 2041-2060?

Cercetătorul susține că vremea va fi mai blândă și fără zăpadă în România următoarelor decenii. Vor fi precipitații doar sub formă de ploaie, iar tendința de încălzire se va accentua în următorii 20-40 ani. Dar Dr. Bogdan Antonescu avertizează: ar putea fi și ierni foarte reci cu ninsori abundente și chiar cu furtuni devastatoare.

„Chiar dacă ne confruntăm cu o tendință generală de încălzire, acest lucru nu înseamnă că iernile vor dispărea cu totul sau că vom rămâne fără episoade de vreme extremă. În continuare, pot apărea ninsori abundente și viscole în toate zonele României, inclusiv în cele de câmpie, nu doar în regiuni montane. Unele studii științifice indică faptul că schimbările climatice influențează curgerea la scară mare în atmosferă care are un rol important în producerea fenomenelor extreme din timpul iernii”.

Potrivit studiilor,  încălzirea accentuată din regiunile Arctice duce la creșterea concentrației de gaze cu efect de seră. Cercetătorul subliniază diferența de temperatură dintre zona rece de la nord și zona mai caldă de la sud.

„Alte studii, bazate pe simulări numerice, care arată că atunci când gheața marină din Arctica se retrage (adică se reduce suprafața acoperită cu gheață), efectul asupra curentului jet este foarte mic. Cu alte cuvinte, deși topirea gheții marine din zona arctică poate să pară un factor major, nu toate cercetările confirmă aceeași amploare a influenței sale asupra curentului jet și a fenomenelor meteo extreme din timpul iernii.Cert este că discuțiile științifice legate de legătura dintre încălzirea globală și fenomenele extreme din timpul iernii continuă. Efectele nu sunt simple și pot varia în funcție de regiune și de alți factori climatici. Cu toate acestea, este clar că schimbările climatice nu exclud apariția unor episoade de vreme extremă”, a adăugat Dr. Bogdan Antonescu pe InfoClima

Sursa Foto: Shutterstock

Citește și:

Cum va fi vremea de Crăciun: ANM a emis coduri de vreme rea în aproape toată țara!/Prognoză specială pentru București