GÂNDUL MEU. Măi băieți, pe ce ați cheltuit voi 70 mil. euro la Teatrul Național? Ia săriți voi cu raportul ca să știm și noi cum ajunge să coste reabilitarea unei singure clădiri cât un cartier cu 3.000 de apartamente noi!

Sunt de acum 10 zile de la redeschiderea completă a Teatrului Național din București – o investiție pentru care Ministerul Culturii a prevăzut în bugetul multianual 333 de milioane de lei (75 de milioane de euro) – și nimănui nu-i trece prin cap să prezinte un raport, măcar general, dacă nu de detaliu, despre felul în care au fost cheltuiți banii.

Sunt șase luni de când premierul Victor Ponta, pe atunci candidat prezidențial, a inaugurat electoral teatrul neterminat, lăudându-se cu câte eforturi face el pentru cultură.

Peste două zile se fac două săptămâni de când președintele Klaus Iohannis a vizitat singur clădirea, de acum renovată, și s-a arătat în extaz: „O bijuterie pentru România”!

FLASH NEWS Un creator de conţinut belgian face reclamă dansurilor româneşti pe platformele online. Ed People a scos în lume hora, sârba, dar şi pe români

16:14

CONTROVERSĂ Iancu Guda a identificat 5 categorii de patrioți. Postarea care aprinde internetul

15:59

Iar sâmbătă se fac tot două săptămâni de când notabilitățile României contemporane – de la actori și scriitori până la jucători de tenis, fotbaliști și fripturiști – au fost invitate la festivitatea de redeschidere oficială.

Cineva, foarte important, nu a fost invitat totuși: cel care a plătit! Acel cineva a plătit din taxele lui, în 2013, 254 de milioane de lei pentru Teatrul Național. În 2014 a mai plătit alte vreo 80 de milioane de lei și încă nu știe câte milioane de lei în 2015. Lui nu i s-a spus nicio clipă pe ce s-au dus banii, cât a costat renovarea sălii X, a sălii Y și tot așa până la cele șapte săli ale teatrului – peste 330 de milioane de lei, adică 75 de milioane de euro.

Cu 75 de milioane de euro, la prețul de azi al pieței, se poate construi un ansamblu rezidențial cu cel puțin 2.800 de apartamente a câte 50 de metri pătrați fiecare (calcul ce exclude costul terenului). Ministerul Culturii a cheluit 75 de milioane de euro pe o singură clădire, nici măcar ridicată de la zero, și nu există nicăieri o simplă dare de seamă asupra modului în care s-au cheltuit acești bani.

Cineva ar putea veni să spună: dar bine domnule s-a terminat cu risipa din țară și a rămas doar Cultura? Și așa este subfinanțată ca vai de capul ei!

Sunt de acord cu observația că ceea ce este aici asimilat actului cultural este subfinanțat. Cultura nu este o societate comercială căreia să-i stabilești repere – cifră de vânzări, țintă sau marjă de profit. Teatrul Național, de pildă, a avut în 2013 (când era parțial închis din cauza renovărilor) un buget de 23,7 milioane de lei, dar a acoperit din vânzarea de bilete doar 15% din cheltuieli, echivalentul a 5,1 milioane de lei, restul, 17,7 milioane de lei, au fost subvenții de la stat.

Ca și în cazul educației, fructele culturii se coc mult mai târziu decât altele, încununează alte așteptări decât cele legate de grija zilnică.

Înseamnă însă că lipsa de transparență este o mare problemă în toate celelalte domeniile care „fac” bani, dar nu la cultură care „nu face”?

În 2011, când au debutat lucrările, era vorba ca Teatrul să aibă peste 3.100 de locuri, în cele șapte săli ale sale. La inaugurare, în urmă cu nici două săptămâni, directorul teatrului Ion Caramitru vorbea de 2.300 de locuri. Nu și-a făcut constructorul treaba? Câte locuri are Teatrul Național azi? Cât a costat, până la urmă? Inițial costul proiectului câștigat la licitație (mai 2010) era de 260 mil. lei (215 mil. lei fără TVA), dar din buget au fost alocați apoi peste 330 mil. lei.

În urmă cu mai multe luni, ZF a încercat să facă un reportaj de la Muzeul de Istorie al României. Voiam să știm de ce unul dintre cele mai importante muzee din țară este pe jumătate închis. Care este costul de funcționare a muzeului, cât câștigă din bilete, care este subvenția de la stat, beneficiază sau nu de sponsorizări private cum se întâmplă prin alte părți? Nu am putut publica reportajul pentru că nici muzeul, nici Ministerul Culturii nu ne-au pus la dispoziție astfel de date. Acum există un raport al muzeului pe site-ul Ministerului Culturii, pe datele din 2013: cheltuieli totale de 12,4 mil. lei, venituri din bilete 2,5 mil. lei, adică 20% din costurile totale, restul subvenții. În 2013 au fost făcute investiții de 838.000 lei, din care 288.000 lei din venituri proprii. Anul acesta muzeul, pe jumătate închis, nu are prevăzut în bugetul Ministerului Culturii niciun ban pentru investiții. Nu știm ce s-a făcut anul trecut, muzeul nu are un raport de activitate, nu știm ce va fi anul acesta. Însă vedem cu toții un muzeu pe jumătate închis în centru Capitalei. Nu sunt bani! Dar când sunt ce se face cu ei?

Ministerul Culturii are un buget mic, de 578 mil. lei în 2015. Toate lumea se uită la acest buget și începe să se vaite. Ce puțini bani! Dar, doar la București, Primăria Generală subvenționează teatrele, în 2015, cu 97 de milioane de lei, iar muzeele cu 134 mil. lei, adică 231 mil. lei, în total. Cele 12 teatre susținute din bugetul local nu-și acoperă cheltuielile din venituri din bilete decât într-o proporție infimă – 2,7% Teatrul Evreiesc, 6% Teatrul Creangă, 10% Bulandra și tot așa, dar niciodată peste 10%. Restul sunt subvenții publice. Iubitorul de teatru care merge la Nottara, de pildă, trebuie să știe: ce plătește el pe bilet reprezintă doar 7% din costul real a biletului, pentru că Nottara acoperă din vânzarea de bilete doar 7% din costul de funcționare a instituției. Dar cine să o spună? Poate cineva cu mai multă dare de mână, știind asta, ar face o donație, mai știi? Însă pe „fișa” teatrului de la Primărie vezi cifre seci din care mare lucru nu înțelegi, iar pe site-ul teatrelor niciun cuvânt. Nu știi pe ce cheltuiește Teatrul Bulandra, de pildă 15,2 mil. lei sau Nottara 12,9 mil. lei în 2015. Ce sunt „cheltuielile cu bunurile și serviciile”? Costumele, apa minerală? Că salarii nu sunt. Nu sunt date cumva prea multe bilete „cadou”, de vreme ce veniturile din bilete sunt atât de mici? Se ocupă cineva să atragă și sponsorizări private pe lângă fondurile publice?

Dacă Primăria Generală cheltuiește anual pe „cultură, recreație, religie” 883 mil. lei (200 mil. euro) cei care dau banii nu ar trebuie să știe pe ce se duc ei? Cheltuielile social – culturale” ale Primăriei Generale a Bucureștiului sunt de 1,1 mld. lei anual. Un sfert din buget. Și atunci de ce toți se plâng că „nu sunt bani”? Sau, mai bine zis: unde sunt banii?

Sunt ăștia banii lui Oprescu, banii lui Ponta, ai lui Iohannis sau Caramitru? Păi nu sunt! Dar ei sunt invitați să inaugureze investiții de 70 de milioane de euro despre care nimeni nu dă socoteală! Pentru că cei care dau banii sunt niște proști neiubitori de cultură și analfabeți pe deasupra!

Iulian Anghel este editor politic la Ziarul Financiar