Scriitorul Bogdan Hrib, invitat în cadrul evenimentului Încotro cartea românească?: „Aș fi brutal și aș spune că există un personaj român care preferă să publice decât să citească”

Simona Tănăsescu l-a avut invitat marți seara pe scriitorul și editorul Bogdan Hrib la Încotro cartea românească?, eveniment transmis live pe Facebook de Velvet Story și susținut de Gândul.ro. Având o experiență vastă în domeniul cărții, publicând mai multe romane și semnând povestiri atât în volum cât și în antologii, Bogdan Hrib a vorbit și a răspuns punctual încotro se îndreaptă cartea românească.

Scriitor, editor, fotograf, jurnalist român și lector universitar, Bogdan Hrib a înființat editura Tritonic în 1993. A publicat recent romanul „Reziliență”, un nou volum din seria polițistă Stelian Munteanu, serie pentru care este cunoscut, două dintre volume fiind traduse în limba engleză.

Întâlnirea a debutat cu impresii interesante despre cărți și genuri literare, însă subiectul principal al evenimentului a aprins discuțiile. Simona Tănăsescu a ridicat întrebarea: încotro cartea românească?

ULTIMA ORĂ Reacția Kremlinului, după ce Zelenski a prezentat planul de pace în Ucraina propus Rusiei

13:02

COMUNICAT ARCMEDIA își consolidează portofoliul producțiilor video: Dan Capatos se alătură echipei CANCAN începând cu ianuarie 2026!

13:01

„Răspunsul ar trebui să înceapă așa: care carte românească, unde e cartea românească, se vede undeva?”, a susținut Bogdan Hrib. „Mergem într-o direcție cumva greșită și nu îmi dau seama de ce mergem într-o direcție greșită și am mers de foarte mult timp. Dacă ne uităm repede un pic în istorie, anglo-americanii au avut tiraje mari la sfârșit de secol 19, aveau presă.

A fost perioada interbelică, în care au existat autori importanți români care și-au publicat cărțile pe banii lor sau care au avut tiraje extrem de mici. Deci România a fost un caz aparte, dar nu știu care e motivul pentru care târziu industria cărții a început să se maturizeze. Și când se maturiza mai bine a venit statul comunist, dictatura, când erau 28 de edituri de stat care controlau tot ce apărea, iar după anii 90 a fost „foamea” redeschiderii și a existat o explozie ca și în presă.

Pe măsură ce on-line-ul crește, numărul editurilor crește; ultima oară când am întrebat la Biblioteca Națională erau 12 000 de edituri înregistrate, dar dacă te uiți pe piață nu cred că sunt mai mult de 100-200 vizibile”, a mai adăugat Bogdan Hrib.

Subiectul editurilor din România a făcut-o pe Simona Tănăsescu să vrea să afle de la invitatul său de ce în sondajele privind cititul de carte și vânzarea de carte, România este codașă.

„În primul rând, aș fi brutal și aș spune că există un personaj român care preferă să publice decât să citească”, a răspuns Bogdan Hrib, continuând să relateze o întâmplare personală care arată că oricine poate publica, indiferent de calitatea scrierii. „Vanity publishing nu e un fenomen în România, în SUA există milioane de cărți apărute în vanity publishing, deci publici pe banii tăi ce vrei. Problema e că acele cărți care apar în final, autorul le dă gratis pe rețelele sociale și primește recenzii, niște aprobări, dezaprobări. Ideea este că cititorul român măcar le frunzărește, le citește, îi plac sau nu, dar nu avem niște persoane care să fie îndeajuns de puternice încât să genereze credibilitate în a alege titlurile, adică nu avem un recenzor mare ca la New York Times Bestseller. În al doilea rând, cititorul român cred că nu ține la calitatea textului pe care îl citește. Eu nu pot să citesc o carte scrisă prost, am cumpărat-o, mi-am asumat riscul, am înțeles greșit despre ea, nu o citesc, mă opresc. Probabil că mulți dintre cititorii noștri nu țin la timpul lor, altfel cărțile acestea date gratis n-ar mai fi atât de mult citite, sau poate mă înșel.”

Discuțiile au continuat având în vedere și autorii străini și piața de carte străină, mai mult de o oră și jumătate în care urmăritorii interviului s-au arătat foarte interesați. Emisiunea integrală este disponibilă pe pagina de Facebook a editurii Velvet Story și pe YouTube.