AFP: La 150 de ani de bătălia de la Gettysburg, „lupta pentru justiție rasială și coeziune națională continuă încă” în SUA

Un semn că Statele Unite sunt afectate în continuare de problema rasială poate fi faptul că o bază militară poartă numele unui general sudist, John B. Gordon, care a luptat la Gettysburg acum 150 de ani, în Războiul de Secesiune, după care s-a apropiat de Ku Klux Klan, comentează AFP.

Zece baze militare americane poartă numele unor generali din cadrul armatei confederate, dintre care unii apărau sclavia, afirmă scriitorul Jamie Malanowski.

Însă, „în prezent, persoanele de culoare reprezintă o cincime din trupele americane. Ideea că în prezent le cerem acestor militari să servească într-un loc care poartă numele unui apărător al sclavagismului rasist este lamentabilă”, își exprimă revolta Malanowski, autorul unei cărți despre o perioadă de șase luni dinaintea conflictului.

ACTUALITATE Crin Antonescu: „Trebuia ca cineva să-i aranjeze lui Nicușor o întâlnire privată cu Trump. Vizita Mirabelei în SUA nu era un eveniment de mediatizat”

23:00

CONTROVERSĂ Kremlinul restricționează rețelele VPN. Singura fereastră a rușilor către lumea exterioară este închisă

22:39

Generalul Gordon, al cărui nume este purtat de baza militară Fort Gordon, în Georgia (sud-est), considera sclavia drept „servitoarea libertății civile”.

Opoziția statelor din Nord față de cele din Sud în problema extinderii sclaviei – susținute de Sud – în noi teritorii din Vest a provocat Războiul de Secesiune (Războiul Civil, cum îl numesc americanii, în perioada 1861-1865). Aflându-se în minoritate în această problemă, 11 state din Sud se „despart” de Uniune.

Totuși, după bătălia de la Gettysburg, la începutul lui lui 1863, care marchează o întorsătură în război, odată cu începerea replierii sudiștilor, președintele Abraham Lincoln vine la fața locului pentru a reafirma moștenirea comună a celor două tabere, și anume Declarația de Independență, „fondată pe principiul că toți oamenii sunt creați egali”.

În opinia istoricului Brian Jordan, de la Institutul despre Războiul Civil, din Gettysburg, problema „poartă mai puțin asupra numelor, cât asupra mișcării drepturilor civice”, care va sărbători anul acesta 50 de ani de la discursul susținut pe 28 august 1963 de către Luther King, „I have a dream”.

„Războiul glorios”

În opinia istoricilor acestei mișcări și „în cultura populară americană, ne amintim despre acest război ca despre un «război glorios», un «război bun»”, care a abolit sclavia, privind doar „aspectul tactic” al conflictului, deși acesta este „o tragedie pentru democrația americană”, reprezentând patru ani „de pierderi umane, de suferințe”, și o problemă rasială de actualitate în continuare, în opinia lui Jordan.

Semnul că nu toate focurile sunt bine stinse este că o vedetă de televiziune a „bucătăriei din sud”, Paula Deen, a fost nevoită să abandoneze săptămâna trecută emisiunea pe care o anima de zece ani, din cauza unor afirmații cu caracter rasist.

În opinia editorialistului din nord-est de la The New York Times Frank Bruni, „ea este o caricatură a Confederației și amintirea unui trecut care este prezent încă”.

Un alt specialist în acest război, Tony Horwitz, vorbește în The Atlantic despre „150 de ani de neînțelegeri” în legătură cu Războiul Civil. El se întreabă, la fel ca alți istorici, dacă este necesară „sanctificarea” acestui conflict fiindcă a abolit sclavia.

Deoarece nordiștii erau prea puțin numeroși să lupte pentru a o aboli, „ei se băteau pentru Uniune”.”Emanciparea a fost produsul derivat al acestui răboi, ci nu scopul său. Iar americanii albi au eșuat, în timpul reconstrucției, să protejeze și să garanteze drepturile sclavilor eliberați”, amintește el.

„Lupta pentru justiție rasială și coeziune națională continuă încă”, apreciază istoricul.

Când Curtea Supremă a Statelor Unite a invalidat, marți, o lege electorală vizând să împiedice orice discriminare rasială în statele cu un trecut segregaționist, ea a apreciat că, „în prezent, țara nu mai este divizată, așa cum era în 1965”.

Însă cei patru judecători care s-au opus acestei decizii au amintit că Congresul, în 2006, a apreciat că „40 de ani nu sunt suficienți pentru eliminarea vestigiilor discriminării, după aproape 100 de ani de disprețuire a celui de al 15-lea Amendament”, care a fost adoptat după Războiul Civil, în 1870, și care acorda drept de vot foștilor sclavi.