Bulgaria, forțată și ea să reducă capacitatea centralei nucleare. Cât de afectată va fi România de această decizie

Bulgaria a redus capacitatea unuia dintre cele două reactoare funcționale de la centrala nucleară de la Kozlodui cu 120 MW din cauza scăderii nivelului Dunării. La fel ca în cazul României și Ungariei, decizia anunțată de Ministerul Energiei de la Sofia este una preventivă.

Pentru prima dată în ultimii 52 de ani, centrala nucleară a Bulgariei de la Kozlodui și-a redus producția de energie nucleară cu 120 de MW, ceea ce reprezintă o scădere de doar 12% din capacitatea unuia dintre cele două reactoare funcționale.

Gestul a fost determinat de valul de căldură extremă și seceta prelungită din Balcani, care au provocat debite extrem de scăzute pe Dunăre. Ministerul Energiei din Bulgaria a subliniat că măsura este una strict preventivă și a fost implementată pentru a garanta funcționarea în siguranță a instalațiilor de răcire a apei, în condițiile în care prognozele indică menținerea tendinței de scădere a cotelor Dunării.

Situația de la Kozlodui nu este un caz izolat, ci face parte dintr-o criză energetică și hidrologică extinsă care afectează întreaga Europă de Sud-Est. În România, seceta extremă și debitul scăzut al Dunării au forțat Nuclearelectrica să oprească complet activitatea centralei de la Cernavodă, ceea ce a transformat Bulgaria într-un pilon de importanță majoră pentru rețeaua românească prin exporturile masive de electricitate.

Așadar, reducerea puterii de la Kozlodui pune presiune suplimentară pe disponibilitatea energiei transfrontaliere. Pentru România, energia electrică importată seara, în perioada maximă de consum, a devenit o gură de oxigen, în condițiile în care principalele surse de energie ale țării pe timp de zi au rămas cele din surse regenerabile (solar și eolian), dar și producția de energie din hidrocarburi.

Reducerea capacității centralei nucleare de la Kozlodui pune o presiune suplimentară majoră asupra siguranței energetice a României, dar nu poate duce la o prăbușire iminentă a sistemului deoarece deficitul regional este completat prin importuri din alte rețele europene și surse regenerabile.

Pe fondul secetei severe, România a fost nevoită să piardă până la 1.400 de MW din cauza închiderii centralei de la Cernavodă. În toată această perioadă, Bulgaria a acționat ca un pilon de stabilitate și a exportat cantități record de electricitate pentru a ne susține rețeaua electrică funcțională la parametrii normali.

Deși reducerea de doar 120 de MW de la Kozlodui pare mică, ea diminuează exact surplusul pe care Bulgaria îl trimitea în regiune pentru a acoperi golul lăsat de închiderea centralei de la Cernavodă. De asemenea, reducerea ofertei de energie ieftină (nucleară) în piața cuplată a Uniunii Europene va genera automat o tendință de creștere a prețurilor la bursă pe intervalele de vârf de consum, în special seara, atunci când producția solară se oprește.

Cu toate acestea, autoritățile bulgare au dat asigurări că sistemul lor energetic național deține suficiente capacități alternative de generare pentru a acoperi consumul intern și a evita penuriile majore.

Probleme similare au apărut și la centrala nucleară Paks din Ungaria și la hidrocentralele din Serbia, care au înregistrat și ele scăderi ale producției din cauza nivelului scăzut al Dunării.