• Publicat:
  • Actualizat:
Internațional

Cum va arăta Centrul de Comandă al NATO din România. Șeful reprezentanței SUA la NATO: „Vom avea experți care să faciliteze sosirea eventuală a forțelor de reacție rapidă”

Cum va arăta Centrul de Comandă al NATO din România. Șeful reprezentanței SUA la NATO: „Vom avea experți care să faciliteze sosirea eventuală a forțelor de reacție rapidă”
Ambasadorul Douglas Lute, șeful Reprezentanței permanente a SUA la NATO, a explicat miercuri într-o teleconferință care este rolul celor 6 centre de comandă și control ale NATO, care vor fi înființate pe flancul estic al Alianței, inclusiv în România, și cum vor fi ele organizate.

România, alături de alte 5 state de pe flancul estic al NATO – Estonia, Lituania, Letonia, Polonia și Bulgaria – va găzdui un centru NATO de comandă și control, ca parte a întăririi Planului de Reacție Rapidă adoptat de Alianță în urma summit-ului din Țara Galilor, de anul trecut. Ambasadorul Douglas Lute, șeful Reprezentanței permanente a SUA la NATO, a explicat într-o teleconferință la care gândul a luat parte, cum vor funcționa efectiv aceste centre de comandă și control și cine va lucra în ele. Acest centru va fi operaționalizat cu mai puțin de 100 de angajați, majoritatea experți în planificare, logistică și comunicații, funcționând ca niște „centre de recepție” pentru brigada de reacție rapidă a NATO.

„Fiecare țară din cele 6 aliate va găzdui un mic centru de comandă și control, vorbim despre mai puțin de 100 de angajați la fiecare dintre cele 6 centre, deci un total de 600. În aceste centre vom avea experți în operațiuni, în logistică, în comunicații și așa mai departe, care vor lucra cu țara gazdă pentru a pune la punct suportul din partea țării gazdă, infrastructura de transport care să faciliteze sosirea eventuală a forțelor de reacție rapidă. Vor evalua de asemenea zonele de antrenament, unde brigada ar putea sosi pentru exerciții. Până la urmă, servesc pentru conectarea comandamentului NATO pentru forța de reacție rapidă cu forțele naționale și structurile de comandă naționale, ale țării gazdă„, a explicat Douglas Lute.

„Aceste centre sunt create să fie prudente, proporționate, cu siguranță neamenințătoare, deci alianța face ce a spus. NATO a spus că nu va staționa permanent forțe în Est și cu siguranță nu asta facem„, a mai spus oficialul american la NATO.

Întrebat cum se va împăca ideea de reacție rapidă cu termenul de 48 de ore pe care această forță a NATO, înființată la summitul din septembrie, din Țara Galilor, îl are pentru a se mobiliza, precum și cu decizia politică unanimă, a celor 28 de state membre, necesară pentru o eventuală mobilizare, Douglas Lute a explicat că acesta este un aspect la care încă se lucrează și care va fi decis în iunie, la următoarea ministerială NATO.

Aveți dreptate că nu are sens să ai o forță de reacție rapidă, când nu poți să iei o decizie politică rapidă. Este un element al Planului de Acțiune Rapidă care încă nu a fost lămurit și care va fi discutat de asemenea în iunie. Lucrăm la acest plan care să devină pe deplin operațional până la summitul de la Varșovia, din 2016. Nu putem să pocnim din degete și să avem lucrurile acestea rezolvate, dar ne îndreptăm spre asta„, a spus Douglas Lute.

La vară se discută dacă vin noi trupe și echipamente în România

Tot în iunie, o altă problemă îndelung discutată la NATO ar urma să fie tranșată, conform oficialului american. Este vorba despre prepoziționarea de trupe și echipament pe flancul estic al Alianței, inclusiv în România, necesare eficientizării în caz de mobilizare a Forței de Reacție Rapidă a NATO în aceste țări.

„Una dintre trăsăturile brigăzii de reacție rapidă este staționarea în Vestul NATO, însă ea poate fi solicitată în altă parte. Această mobilizare presupune și mutarea echipamentelor, mai ales a celor grele. Planul de Acțiune Rapidă presupune și evaluarea locurilor unde astfel de echipamente pot fi poziționate și depozitate și în ce cantități. Această fază este în lucru și va fi discutată la următoarea întâlnire a miniștrilor Apărării din NATO, în iunie. Deci problema prepoziționării este încă pe masă, însă nu a fost încă decisă”, arată ambasadorul Douglas Lute.

Decizia creării celor 6 centre de comandă și control în statele aliate de pe flancul estic a fost luată săptămâna trecută, la reuniunea miniștrilor Apărării din NATO. În plus de centrul de comandă și control, România și-a oferit disponibilitatea de a găzdui și un comandament de divizie pentru Sud-Estul Europei, iar ministrul Apărării Mircea Dușa a prezentat acest lucru ca pe o certitudine. Conform lui Dușa, centrul de comandă și control ar urma să devină operațional în luna iunie, iar banii pentru acest lucru vor proveni din bugetul MapN, cât și din fondurile comune ale NATO.

„Capul de lance” al NATO, în paralel cu măsurile de reasigurare

Oficialii NATO au decis tot săptămâna trecută că este nevoie și de întărirea comandamentelor de luptă ale NATO, cele care coordonează forțele în luptă, și astfel s-a luat decizia creării unui comandament de corp de armată, în vestul Poloniei. „De aici se va planifica și controla orice antrenament, exercițiu și orice operațiune din flancul estic al NATO”, a explicat Douglas Lute. Un comandament similar de multidivizie umrează să fie creat și în România, conform lui Mircea Dușa.

Tot săptămâna trecută s-a decis înființarea „vârfului de lance” al Forței de Reacție Rapidă a NATO, o așa-numită forță comună de reacție foarte rapidă (very high readiness joint task force – VJTF), compusă din aproximativ 5.000 de militari, susținuți de elemente aeriene, navale și forțe de operațiuni speciale. Această brigadă terestră poate fi mobilizată de NATO în maximum 48 de ore în orice colț al Alianței și este urmată, dacă este nevoie, de restul Forței de Reacție Rapidă, de până la 30.000 de militari. Mobilizarea acestor forțe depinde însă de decizia politică unanimă a tuturor statelor aliate.

În plus de aceste decizii de săptămâna trecută, care întăresc și dau contur Planului de Reacție Rapidă al NATO, menit să contracareze agresiunea Rusiei din Ucraina, NATO continuă măsurile de reasigurare pentru țările din flancul estic al Alianței, declanșate încă din primăvara anului 2014, când Rusia a anexat Peninsula Crimeea. Aceste măsuri, pentru care SUA au alocat 1 miliard de dolari în cadrul NATO, continuă să aibă loc și sunt în grafic, conform ambasadorului Douglas Lute.

Este vorba despre poliția aeriană din țările baltice, de rotația forțelor navale din Marea Neagră, în cadrul unor exerciții comune la care participă și România, precum și de exercițiile și antrenamentele comune ale forțelor terestre, grație cărora trupe de cavalerie americane se află acum în țările baltice și în Polonia, iar pușcași marini se află în România și Bulgaria.

Inchide