De ce au bombardat SUA și Israelul Iranul. Cronologia discuțiilor și amenințărilor care au dus la atacuri
Atacurile Statelor Unite și Israelului asupra Iranului își au originea în ani de confruntări legate de programul nuclear al Teheranului, relatează Al Jazeera. Cei doi aliați susțin că activitățile de îmbogățire a uraniului și capacitățile balistice ale Iranului reprezintă „o amenințare existențială“ și au amenințat în repetate rânduri că vor recurge la forță pentru a le opri.
Reamintim că, în iunie anul trecut, Israelul și SUA au atacat obiective nucleare și militare iraniene, au ucis comandanți de rang înalt și au efectuat lovituri asupra unor instalații din Iran.
Oficialii iranieni, inclusiv președintele Masoud Pezeshkian, au afirmat în repetate rânduri că nu vor dezvolta niciodată arme nucleare.
De asemenea, agențiile de informații americane și agenția nucleară a ONU, scrie Al Jazeera, nu au găsit niciodată dovezi că Iranul urmărește în mod activ obținerea unei arme atomice. Cu toate acestea, Israelul și unii oficiali ai administraței Trump au continuat să promoveze această afirmație.
Discuții și amenințări care au dus la atacurile SUA-Israel asupra Iranului
Atacurile asupra Iranului au loc la doar două zile după ce negocierile dintre SUA și Iran, mediate de Oman, s-au încheiat fără un rezultat concret.
Atacul SUA-Israel marchează cea mai gravă escaladare de la războiul scurt, dar intens, din iunie 2025. De atunci însă, o serie de evenimente au avut loc.
13 iunie 2025 — Israelul lansează atacuri aeriene majore împotriva instalațiilor nucleare și militare iraniene, în contextul negocierilor în curs între SUA și Teheran. Iranul răspunde în câteva ore cu atacuri cu rachete și drone la scară largă asupra orașelor israeliene.
22 iunie 2025 — SUA lansează atacuri asupra instalațiilor nucleare iraniene de la Natanz, Fordow și Isfahan, Trump afirmând că atacurile au degradat programul nuclear al Teheranului. Oficialii iranieni au declarat că programul lor a suferit o întârziere, dar nu a fost distrus.
23 iunie 2025 – Ca represalii, Iranul lansează rachete către baza aeriană Al Udeid din Qatar, unde sunt cazați soldați americani. Rachetele sunt interceptate și nu se înregistrează victime.
24 iunie 2025 – După 12 zile de lupte, intră în vigoare un armistițiu negociat de SUA între Iran și Israel, punând capăt tuturor ostilităților. Iranul afirmă că cel puțin 610 dintre cetățenii săi au fost uciși în război, în timp ce Israelul susține că 28 de persoane au fost ucise de partea sa.
2 iulie 2025 – Președintele iranian Masoud Pezeshkian semnează o lege care suspendă cooperarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), interzicând inspectorilor acesteia accesul la instalațiile nucleare iraniene, cu excepția cazului în care sunt autorizați în mod expres de Consiliul Suprem de Securitate Națională al țării.
22 iulie – Abbas Araghchi, ministrul de externe al Iranului, declară că Teheranul nu va renunța la programul său de îmbogățire a uraniului, în ciuda unei întreruperi temporare din cauza unor daune „grave și serioase”.
12 august – Poliția iraniană arestează până la 21.000 de persoane implicate în războiul de 12 zile cu Israelul, potrivit mass-media de stat.
22 august – Iranul acceptă să reia negocierile nucleare la sfârșitul lunii cu Regatul Unit, Franța și Germania, în ciuda amenințării cu reintroducerea sancțiunilor.
28 august – Cele trei țări europene declanșează un mecanism de reinstituire a sancțiunilor Națiunilor Unite împotriva Republicii Islamice pentru prima dată în ultimul deceniu.
1 noiembrie – Oman îndeamnă atât SUA, cât și Iranul să se întoarcă la masa negocierilor, în timp ce Iranul reiterează că nu va înceta îmbogățirea uraniului.
7 noiembrie – Trump afirmă că Iranul a solicitat Washingtonului să ridice sancțiunile severe impuse asupra Teheranului și că este dispus să discute această chestiune.
28 decembrie – În marile orașe, inclusiv Teheran, izbucnesc proteste împotriva creșterii prețurilor după ce rialul se depreciază față de dolarul american.
8 ianuarie 2026 – Internetul este blocat în tot Iranul, în urma izbucnirii protestelor antiguvernamentale, care s-au extins și în alte orașe. Blocajul durează mai mult de două săptămâni.
13 ianuarie 2026 – Trump le spune iranienilor să „continue protestele”, afirmând că „ajutorul este pe drum” și că SUA s-ar putea pregăti pentru o intervenție militară împotriva Teheranului. SUA începe să-și consolideze prezența militară în largul Iranului. Tramp anunță că și-a trimis „armada“
6 februarie 2026 – Iranul și SUA încep negocierile indirecte privind programul nuclear la Geneva, mediate de Oman, cu scopul de a ajunge la un acord pentru limitarea programului nuclear al Teheranului.
17 februarie 2026 – Se reiau discuțiile la nivel înalt între SUA și Iran privind programul nuclear la Geneva, din nou cu medierea Omanului.
22 februarie – Oman confirmă o nouă rundă de discuții la Geneva, descriind-o ca pe un „impuls pozitiv”, dar recunoaște că există în continuare diferențe semnificative.
26 februarie – A treia rundă de negocieri nucleare se încheie la Geneva, mediatorul Oman declarând că s-au înregistrat „progrese semnificative” și că următoarea săptîmână vor avea loc noi discuții la Viena.
27 februarie – Ministrul de externe al Omanului declară că Iranul a acceptat să reducă stocurile actuale de materiale nucleare la „cel mai scăzut nivel posibil” – practic la niveluri nerafinate. Președintele SUA, Donald Trump, declară că preferă diplomația, dar avertizează că „toate opțiunile” rămân disponibile în cazul în care diplomația eșuează.
28 februarie – Israelul lansează atacuri coordonate asupra unor ținte iraniene, inclusiv asupra unor obiective din Teheran și din împrejurimi. Iranul ripostează prin lansarea de atacuri aeriene și cu rachete în întreaga regiune, inclusiv în Qatar, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Bahrain și Kuweit.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI: