De la paria la lider global. Cine este Mohammed bin Salman, „jucătorul” pe care Donald Trump îl readuce pe scena mondială. E prea puternic să fie ignorat

Donald Trump îl primește astăzi la Casa Albă pe unul dintre cei mai bogați și cei mai controversați lideri ai lumii, Mohammed bin Salman, poreclit și MBS. Averea familiei Saud este estimată la 1,4 trilioane de dolari. De la apelativul de paria, primit după asasinarea lui Jamal Khashoggi, MBS vrea în prezent să transforme regatul în principala putere din Orientul Mijlociu, unde concurează direct cu Iranul.

Principalul obiectiv al lui Mohammed bin Salman nu se mai concentrează pe consolidarea puterii. Această problemă a fost rezolvată în trecut pin eliminarea pretendenților și criticilor săi. Liderul de la Riad se concentrează mai degrabă pe restructurarea economiei Arabiei Saudite, care în prezent este dependentă de petrol. MBS caută sprijinul american atât în materie de investiții în domeniul energiei nucleare, cât și în domeniul inteligenței artificiale, acolo unde vrea să concureze cu Qatarul, care are deja un avans în acest domeniu.

Mohammed bin Salman (MBS), liderul de facto al Arabiei Saudite, este la fel de controversat pe cât este de puternic. Cunoscut pentru politica sa agresivă pe plan intern, pentru viziunea sa economică ambițioasă dar și pentru reformele sale provocatoare pentru Orient, MBS domină rezervele de petrol ale lumii și este unul dintre gardienii „locurilor sfinte” ale lumii musulmane: Mecca și Medina.

Acum, oficial, ocupă funcția de prinț moștenitor și prim-ministru. Dar de fapt conduce regatul. Inițial, a fost consilier al tatălui său, Salman bin Abdulaziz, pe atunci guvernator al Riadului. Dar pe măsură ce MBS a crescut în rang și influență, a ajuns în cele din urmă prinț moștenitor în anul 2017.

MBS l-a răpit pe Hariri?

Numai că ideile lui MBS au început să se vadă imediat după ce a ajuns prinț moștenitor. În noiembrie 2017, primul ministru al Libanului, Saad al-Hariri a demisionat brusc după ce s-a întors dintr-o vizită de la Riad. Hariri a fost lăsat să se întoarcă în Liban doar după presiuni internaționale semnificative. Circumstanțele din spatele acestui episod nu sunt necunoscute, dar la nivel internațional s-au ridicat suspiciuni după ce, un an mai târziu, Mohammed bin Salman a făcut o glumă la o conferință de investiții despre răpirea lui Hariri.

Și-a arestat familia de mai multe ori

În aceiași perioadă cu demisia primului ministru al Libanului, zeci de prinți saudiți, lideri de afaceri și înalți oficiali au fost arestați în Arabia Saudită. Operațiunea a fost catalogată drept una anticorupție, dar mulți observatori internaționali au bănuit că adevăratul scop era acela de consolidare a puterii în mâinile lui Mohammed. Mulți dintre aceștia au fost eliberați doar după ce au cedat controlul, total sau parțial, asupra afacerilor lor sau au plătit sume considerabile de ordinul miliardelor de dolari. Se crede că în acea perioadă, guvernul saudit a încasat peste 100 de miliarde de dolari din această operațiune.

În 2020, în pragul pandemiei de COVID-19, MBS a mai avut un episod de epurare în rândul familiei regale. I-a închis într-un hotel și i-a anchetat pentru trădare, printre alții, și prinți saudiți apropiați de tron, inclusiv Ahmad, fratele regelui Salman, și pe Mumammad bin Nayef, fostul prinț moștenitor pe care Mohammed bin Salman îl înlocuise.

MBS a comandat asasinarea lui Khashoggi: criticul său a fost tăiat pe viu cu fierăstrăul

La ultima vizită în Statele Unite, Mohammed bin Salman a interacționat cu miliardari, profesori de la Harvard și producători de la Hollywood, toate acestea cu planul de a deschide social și economic regatul conservator. Planurile lui au fost date peste cap câteva luni mai târziu, când ofițerii de securitate ai lui Mohammed Bin Salman l-au ucis pe Jamal Khashoggi, fostul său prieten devenit editorialist la Washington Post, care-l critica intens. Khashoggi a fost tăiat pe viu cu fierăstrău, în consulatul saudit din Turcia, iar mai apoi a fost topit. Scandalul a căpătat valențe mondiale, după ce presa americană și turcă au relatat pe larg asasinatul. MBS era partenerul Americii din Orient și totuși își neutraliza crud adversarii. Șeful CIA de la acea vreme, Gina Haspel, și structurile de securitate turce, americane și saudite – au făcut tot posibilul ca asasinarea lui Khashoggi să nu ducă la o ruptură a relațiilor între state. Cu toate acestea, MBS n-a recunoscut niciodată că a comandat asasinatul, ofițerii de protecție saudiți implicați în uciderea editorialistului au fost judecați și condamnați la Riad și MBS a devenit  paria internațional pentru multă vreme.

Consecințele scandalului au fost ținute sub control, deoarece familia regală a evitat în mod constant responsabilitatea pentru incident, dar imaginea lui Mohammed în străinătate a fost pătată. Oprobiul care a izbucnit după uciderea lui Khashoggi l-a urmărit pe prințul moștenitor al Arabiei Saudite ani de zile.

De atunci, Mohammed și-a consolidat puterea în Arabia Saudită și a încercat să se prezinte ca un pacificator pe scena globală. Determinat să deschidă Arabia Saudită către lumea exterioară, Mohammed a marginalizat și clericii puternici din țară, anulând interdicția privind șoferii și integrând mai multe femei saudite în câmpul muncii.

Într-o țară profund conservatoare și înrădăcinată în tradițiile musulmane, MBS a declanșat o revoluție socială o dată cu ascensiunea lui la putere. A înlăturat poliția religioasă, a marginalizat clericii și a înlăturat tradițiile musulmane austere. Femeile saudite au voie acum să conducă, să lucreze și să facă lucruri care în trecut erau pedepsite cu biciuirea. Riadul, odinioară un oraș unde femeile erau acoperite de hijab-uri, primește acum vedete pop și prezentări de modă.

Recomandările autorului: