Jaful de la Luvru. Curtea de Conturi face noi dezvăluiri privind securitatea muzeului. Ce acuzații „usturătoare“ aduce conducerii
La trei săptămâni după jaful de la Luvru, cel mai faimos muzeu din lume intră din nou în atenția autorităților. Curtea de Conturi a Franței a publicat, joi, un raport „usturător“ care evidențiază o subinvestiție acută în securitate și întreținere.
Curtea de Conturi critică aspru Muzeul Luvru, pentru că „a prioritizat operațiunile atractive” în detrimentul securității“, informează BFMTV. În raportul lor, experții afirmă că „în ciuda resurselor abundente, muzeul se confruntă cu un zid de investiții pe care nu le poate finanța”.
„Muzeul Luvru a prioritizat operațiunile vizibile și atractive, în detrimentul întreținerii și renovării clădirilor și instalațiilor tehnice, în special a sistemelor de siguranță și securitate”, arată raportul Curții de Conturi.
Analiza indică o „subinvestiție în lucrări de întreținere care nu poate continua”. Între 2018 și 2024, muzeul a prioritizat operațiuni „vizibile și atractive”, cum ar fi achiziția de lucrări (105,4 milioane de euro) și reamenajarea muzeului (63,5 milioane de euro), în detrimentul întreținerii și renovării clădirilor și instalațiilor tehnice.
Doar 26,7 milioane de euro au fost alocate pentru aceste lucrări esențiale – suma considerată complet insuficientă, având în vedere amploarea nevoilor. Curtea observă chiar că bugetul dedicat planurilor tehnice generale, cruciale pentru siguranță, a reprezentat doar 10% din costul total estimat al acestora.
Această situație a dus la închiderea anticipată a expozițiilor la sfârșitul anului 2023 și începutul anului 2024 din cauza deteriorării instalațiilor tehnice, dezvăluind deteriorarea accelerată a infrastructurii în contextul numărului mare de vizitatori.
Conducerea Luvrului a răspuns acuzațiilor, indicând că a acceptat „majoritatea recomandărilor” formulate de Curtea de Conturi. A adăugat, însă, că raportul „nu recunoaște” mai multe dintre acțiunile sale.
„Deteriorare accelerată a muzeului”
Într-un raport preliminar, consultat de AFP a doua zi după spargere, Curtea subliniase deja „întârzierea persistentă” cu care muzeul a desfășurat echipamente de securitate pentru a-și proteja operele, concluzii infirmate de președinta Luvrului, Laurence des Cars, în fața Comisiei pentru Afaceri Culturale a Senatului, care a audiat-o pe 22 octombrie.
„Nu există nicio întârziere în implementarea planului general de securitate al Luvrului”, estimat la 80 de milioane de euro, a declarat Laurence des Cars, care conduce instituția din 2021.
În raportul său final, Curtea subliniază „o întârziere considerabilă a ritmului investițiilor” în contextul unei „deteriorări accelerate” a muzeului, care a primit nouă milioane de vizitatori în 2024, dintre care 80% erau străini.
Vastul proiect de renovare, susținut de Emmanuel Macron, „este estimat acum la 1,15 miliarde de euro, inclusiv 481 de milioane de euro în următorii 10 ani (…) ceea ce constituie o estimare scăzută, având în vedere nevoia de modernizare a muzeului”, potrivit Curții de Conturi. Acest proiect, anunțat în ianuarie de președintele Republicii și supranumit „Noua Renaștere a Luvrului”, a fost estimat inițial la aproximativ 700-800 de milioane de euro.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Doi dintre suspecții jafului de la Luvru au fost puși sub acuzare. Alți trei au fost eliberați