Petrolul, eterna provocare. Ochii sunt ațintiți pe parteneriatul Rusia-China, dar Beijingul importă țiței dintr-o altă sursă și stabilește recorduri. Cine este furnizorul cheie care a „detronat” chiar și Arabia Saudită

Beijingul continuă să importe petrol de la adversarii cheie ai SUA. China a importat 8,31 milioane de barili (bpd) pe zi în luna octombrie 2025, ceva mai puțin, totuși, decât cantitatea din septembrie. Patruzeci și unu la sută din importuri au provenit din trei țări – Iran, Rusia și Venezuela – toate fiind supuse sancțiunilor impuse de SUA și Uniunea Europeană.

Beijing, Teheran, Moscova, Caracas și Phenianul formează o „Axă a Agresorilor” – se arată într-o analiză publicată de Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA).

• Această coaliție, se precizează în același material, „își propune să modifice ordinea internațională și să submineze blocul occidental condus de Statele Unite”.
• Sancțiunile occidentale au limitat capacitatea Iranului, Rusiei și Venezuelei de a-și vinde petrolul către consumatorii cheie din Europa, Asia și America de Nord.

Prin achiziționarea de țiței de la aceștia, la un preț semnificativ redus, China ajută aceste țări să rămână stabile și, prin urmare, să contracareze interesele SUA.

Cât petrol importă China

China a importat petrol din 12 țări în luna octombrie a acestui an. Iranul se află în fruntea listei. A exportat către China 1.938.443 barili, ceea ce reprezintă 23,3% din cota totală.

• Următoarea pe listă este Arabia Saudită, care a exportat 1.631.205 bpd, reprezentând 19,8% din total.
• Irakul și Rusia sunt următorii mari exportatori – Irakul a exportat 1.088.224 bpd (13,1%), iar Rusia a exportat 918.318 bpd (11%).

Venezuela a trimis către China 559.955 bpd, sau 6,7%, în timp ce alte șapte țări au furnizat restul de 2,17 milioane bpd, sau 26,1% din total.

Iranul înlocuiește Arabia Saudită ca principală sursă de petrol a Chinei

China rămâne principalul cumpărător de țiței al Iranului. Potrivit TankerTrackers, China a fost singura țară care a cumpărat țiței din Iran în luna octombrie.

Până în prezent, anul acesta, China a importat 1,72 milioane de barili de țiței pe zi din Arabia Saudită, reprezentând 21,1% din totalul importurilor sale.

Iranul se clasează pe locul doi în clasamentul anului 2025 ca al doilea cel mai mare exportator de țiței către China, cu 1,61 milioane de barili pe zi și 19,6% din totalul importurilor Chinei.

Cu toate acestea, în septembrie și octombrie, exporturile de țiței ale Iranului către Beijing le-au depășit pe cele ale Arabiei Saudite.

Importurile Chinei din Rusia au atins cea mai mică cotă în 2025

Rusia s-a clasat pe locul patru printre exportatorii de țiței către China în octombrie, reprezentând 11% din importurile totale ale Chinei.

Cantitatea totală de importuri, de 918.000 bpd de țiței, a fost cel mai mic volum lunar din Rusia în 2025. China este al doilea cel mai mare importator de țiței rusesc după India.

• Washingtonul a inițiat un nou efort de reducere a exporturilor de petrol ale Rusiei în această toamnă. Această abordare include sancțiuni mai semnificative, cum ar fi sancționarea unor companii energetice rusești importante, precum Lukoil și Rosneft.
• Washingtonul a amenințat, de asemenea, că va impune un tarif de 100% principalilor cumpărători de petrol rusesc.

„Cu toate acestea, este încă prea devreme pentru a concluziona că declinul importurilor de petrol rusesc va persista”, se mai menționează în analiza publicată de CEPA.

China continuă să importe țiței din Venezuela

În octombrie, China a importat 570.000 bpd de țiței din Venezuela, mult sub nivelul din septembrie de 800.000 bpd, dar puțin peste media din 2025 de 568.000 bpd.

Singurul alt importator de țiței venezuelean au fost Statele Unite, care au importat 117.000 bpd.

Între timp, tensiunile dintre Statele Unite și Venezuela escaladează, iar speculațiile despre planul Washingtonului de a răsturna regimul Maduro prin utilizarea forței se intensifică.

• Sancțiunile – fără o aplicare credibilă și eficientă – au un folos limitat.
• China este „inima” care pompează bani și materiale către membrii sancționați ai „Axei Agresorilor”.

„În mod logic, aplicarea sancțiunilor ar trebui să se concentreze în primul rând asupra Chinei. Aceasta include desemnarea companiilor-paravan chineze, a oamenilor de afaceri și a băncilor care facilitează acest comerț, a rafinăriilor chineze care utilizează petrolul și a porturilor chineze care descarcă țițeiul”, se mai precizează în analiza publicată de CEPA.

Sursa foto colaj main – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Formula „4×2” și calcule la rece. Va reuși Rusia lui Putin să trimită în colaps rețeaua energetică a Ucrainei? Publicațiile pro-Kremlin îi amenință pe ucraineni cu o „iarnă grea”
• „Răcirea” cartelelor SIM, o nouă metodă prin care Rusia încearcă să contracareze dronele ucrainene. Experiment de succes sau nu? „Ambele părți folosesc conectivitatea mobilă doar ca instrument suplimentar, majoritatea dronelor cu rază lungă de acțiune funcționează fără aceasta”
• Adevăr și consecințe. Rușii din exil tremură în fața acuzațiilor de spionaj, Kremlinul își „plantează” agenții în Europa. „Trebuia să mă alătur opoziției ruse, să cunosc oameni noi și să raportez totul FSB-ului. Simțeam că făceam mai mult bine decât rău”
• Corupție la Kiev, în vreme de război. În scandalul „ENERGOATOM”, apropiații lui Zelenski și-au tras „partea leului” – peste 100 de milioane dolari. Cum funcționa schema coordonată de Timur Mindich, veriga de legătură între președintele ucrainean și oligarhul Kolomoiski, finanțatorul campaniei prezidențiale