Ucraina intră în a patra iarnă de război și se confruntă cu a patra campanie de atacuri rusești asupra infrastructurii critice. Doar o singură dată, în noiembrie 2022, Moscova a reușit să provoace pene de curent prelungite la nivel național, care au lăsat milioane de oameni fără curent pentru perioade de până la câteva zile.
În timpul iernii 2023-2024, atacurile Rusiei au vizat nu doar instalațiile energetice, ci și centrele logistice, siturile industriale și infrastructura portuară.
Pagubele catastrofale au fost evitate datorită vremii calde, livrărilor de sisteme occidentale de apărare aeriană și integrării Ucrainei în rețeaua energetică a Europei, notează Veaceslav Epureanu într-o analiză publicată de The Insider.
Per total, reconstrucția rețelei energetice a Ucrainei va necesita cheltuieli de cel puțin 67,8 miliarde de dolari în următorii zece ani.
Timp de câteva luni, forțele rusești au desfășurat o campanie susținută de atacuri aeriene care au vizat infrastructura energetică a Ucrainei.
În timp ce atacurile Ucrainei din interiorul Rusiei s-au concentrat asupra rafinăriilor de petrol, a uzinelor de procesare a gazelor, a instalațiilor petrochimice, a depozitelor de combustibil, a conductelor și a terminalelor de export – cu scopul de a perturba piața internă de combustibili a Rusiei și de a perturba exporturile de petrol, gaze și petrol care asigură cea mai mare parte a veniturilor în valută ale Kremlinului -, Moscova a transformat în „ținte principale” centralele electrice, stațiile de transformare și rețelele de transport din Ucraina.
Conform unor informații publicate în presa occidentală, Vladimir Putin a concluzionat, după întâlnirea sa din august din Alaska cu președintele american Donald Trump, că intensificarea atacurilor asupra infrastructurii critice a Ucrainei ar putea ajuta Moscova să își impună propriii termeni pentru o soluționare a păcii.
Cel mai mare atac a avut loc pe 7 septembrie 2025, când Rusia a lansat 823 de arme aeriene – 810 drone și 13 rachete.
În noaptea de 30 octombrie 2025, un alt atac major a lovit simultan patru centrale electrice ucrainene: centrala termică Dobrotvir din regiunea Lviv, centrala termică Burștin și centrala electrică combinată Kaluș din regiunea Ivano-Frankivsk și centrala termică Ladyzhyn din regiunea Vinița. Acel atac a implicat 653 de drone și 52 de rachete, se mai arată în analiza publicată de The Insider.
De data aceasta, atacurile Rusiei se concentrează mai puțin asupra centralelor electrice și mai mult asupra rețelei în sine – substații și linii de transport – concentrate în principal în regiunile estice Sumy, Chernihiv și Harkov.
Scopul, notează The Insider, pare a fi „separarea” estului, unde cererea de energie electrică este mare, de centrele de generare din vest. O astfel de fragmentare ar face rețeaua mult mai greu de gestionat și ar provoca întreruperi în cascadă ale alimentării cu energie electrică.
Publicația The Insider a identificat 29 de atacuri asupra unor centrale electrice majore între 1 august și 16 octombrie 2025, dintre care 20 au vizat substații.
În același timp, Rusia atacă instalațiile de producție a gazelor, ca parte a unui efort de a forța Ucraina să importe mai mult combustibil pentru centralele sale pe gaz. Conform estimărilor actuale, atacurile au perturbat operațiunile la amplasamentele care furnizează 60% din producția zilnică de gaze a Ucrainei (multe dintre acestea putând fi restabilite relativ repede).
În aproape patru ani de război, Ucraina a acumulat o vastă experiență în restaurarea rapidă a infrastructurii critice. Țara a stocat combustibil și piese de schimb, a desfășurat echipe mobile de reparații și efectuează în mod regulat exerciții de urgență.
În regiunile Kiev și Dnipropetrovsk au fost construite situri mari de stocare a bateriilor pentru a înlocui temporar capacitatea de energie pierdută timp de câteva ore în timpul reparațiilor, iar numărul instalațiilor de generare distribuită continuă să crească.
În afară de centralele nucleare, nicio instalație energetică din Ucraina nu poate fi protejată complet de sisteme de apărare aeriană. Prin urmare, principala provocare este menținerea rezilienței sistemului și repararea daunelor cât mai repede posibil.
Cu toate acestea, estimările arată că, din cauza întârzierilor birocratice și a deficitului de finanțare, Ucraina încă nu a finalizat construcția structurilor de protecție obligatorii la centralele și substațiile electrice cheie.
Efectul general al campaniei rusești depinde și de vreme. Cererea maximă în timpul iernii 2023-2024 a atins 18 gigawați, în timp ce în 2024-2025 a scăzut la 16,5, în mare parte datorită temperaturilor mai calde.
O iarnă mai rece ar împinge aproape sigur cererea din nou peste 18 gigawați, în timp ce prognoza de bază a Ministerului Energiei din Ucraina pentru această iarnă proiectează o capacitate disponibilă de 17,6 gigawați. Într-un scenariu nefavorabil, deficitul ar putea ajunge până la 6 gigawați.
Dacă atacurile rusești asupra infrastructurii energetice regionale continuă, sunt posibile pene de curent localizate care se extind în mai multe districte – sau chiar în regiuni întregi. Scopul aparent al Moscovei este de a crea întreruperi recurente de-a lungul frontierei Ucrainei și în zonele de frontieră, perturbând viața de zi cu zi, sporind fluxurile de refugiați și alimentând presiunea politică asupra Kievului.
Totuși, în această iarnă, armata ucraineană ar putea încerca să răspundă cu aceeași monedă. De la mijlocul lunii octombrie, atacurile ucrainene din interiorul Rusiei și al teritoriilor ocupate au lovit cel puțin 15 instalații energetice, inclusiv centrale termice și substații, în regiuni îndepărtate de linia frontului precum Vladimir, Nijni Novgorod și Ulianovsk.
La sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii octombrie, au fost raportate pene de curent susținute în regiunea Belgorod din Rusia, în urma atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice, se mai precizează în analiza publicată de The Insider.
RECOMANDAREA AUTORULUI: