Ursula von der Leyen vrea să anuleze dreptul de veto al țărilor UE în politica externă. Ar fi un prim pas pentru o Uniune cu mai multe viteze
La mai puțin de o zi de la alegerile parlamentare din Ungaria, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut Uniunii Europene să obțină mai multă putere asupra guvernelor naționale pentru a impune mai ușor deciziile de politică externă, scrie POLITICO.
Potrivit acestei inițiative, guvernele statelor europene ar trebui să impună politicile UE printr-un vot cu majoritate, în loc să permită națiunilor să-și folosească dreptul de veto, a declarat Ursula von der Leyen reporterilor la Bruxelles. Deciziile ar urma să acopere aspecte precum impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei și alocarea de fonduri pentru Ucraina. Până acum, Ungaria a blocat de mai multe ori prin veto deciziile Uniunii Europene.
„Trecerea la votul cu majoritate calificată în politica externă este o modalitate importantă de a evita blocajele sistemice, așa cum am văzut în trecut”, a spus von der Leyen. Aceasta a îndemnat guvernele, care ar trebui să fie de acord cu orice schimbare, să „profite de impuls acum”.
După alegerile din Ungaria, Comisia Europeană va acționa rapid pentru a stabili dialogul cu noul guvern ungar, odată ce acesta își va prelua mandatul. Șefa Comisiei Europene a precizat că noul prim-ministru, Péter Magyar, a semnalat deja o direcție pro-europeană clară în timpul campaniei.
„Putem deja vedea că [el] este foarte clar în ceea ce privește calea europeană… angajând noul guvern să continue să colaboreze cu noi”, a spus ea, adăugând că progresul în ceea ce privește fondurile și reformele UE va fi o prioritate, deoarece „poporul maghiar o merită”.
Ce este dreptul de veto
La nivelul deciziilor importante de la nivelul Uniunii Europene, dreptul de veto oferea posibilitatea oricărui stat, indiferent de mărimea acestuia, să aibă un cuvânt de spus. Cu toate că aproximativ 80% din deciziile UE se iau acum prin majoritate calificată, dreptul de veto încă este aplicabil în domenii considerate sensibile, precum politica externă și de securitate comună, fiscalitate, aderarea de noi membri la comunitatea europeană sau finanțele UE.
Dacă un singur stat votează „împotrivă”, propunerea este respinsă, indiferent de susținerea celorlalte state.
Recomandările autorului: