Prima pagină » Interviurile Gândul » Un profesor universitar, muzicolog, desființează învățământul muzical din România: Programa e conservatoare, muzica din școală nu este de calitate

Un profesor universitar, muzicolog, desființează învățământul muzical din România: Programa e conservatoare, muzica din școală nu este de calitate

Valentina Sandu Dediu, profesoară la Universitatea de Muzică din Capitală și rector al Colegiului Noua Europă, spune într-un interviu pentru gândul că românii nu au o afinitate specială pentru muzică, cum au de exemplu germanii, dar că gustul muzical poate fi cultivat toată viața.

Autoare a cărții „Octave paralele”, apărută de curând la Editura Humanitas, Valentina Sandu Dediu arată că societatea românească „nu prea pune accent pe educația muzicală”.

Îmi povesteau părinții mei că înainte existau profesori muzică care pur și simplu luau toată clasa și mergeau la concert. Nu trebuie însă să te aștepți numai de la școală sau de la instituții să răspundă. Știu că acum Filarmonica are un program pentru copii, la fel și radioul. Și cred că în zona asta poate fi făcut ceva mai mult”, spune Valentina Dediu în interviul pentru gândul.

Muzicologul susține că în școlile românești s-ar putea face mult mai multă muzică de calitate. Însă, din cauza unei programe conservatoare, elevii nu sunt învățați foarte mult despre curentele muzicale.Personal mi-aș dori să fie mai multă muzică în școală, dar îmi dau seama că există niște reguli ale curriculei. Deci n-aș presa pe nimeni să mărească numărul de ore. Dar calitativ s-ar putea face poate altceva. Cred că programa este una conservatoare într-un fel, care nu ține cont de mișcarea întregii societăți către altceva. Avem acum Youtube, deci poți să găsești orice fel de muzică pe Youtube, dar pentru asta orice meloman ar trebui să fie ghidat,  pentru că Youtube nu-ți oferă stuctura și regulile unui CD sau DVD. Pur și simplu poți să cauți, dar trebuie să știi ce să cauți, cum să cauți”, a spus Valentina Sandu Dediu în interviul pentru gândul.

Totul ține de măiestria profesorului de a-i învăța pe elevi cât mai mult. „Mie mi se pare că cel mai și cel mai important lucru într-o școală ar fi nu atât să învețe teorie muzicală, cât audiții, muzici, nu spun muzică. Să atragi copiii pentru muzică, să faci o selecție din acele muzici de care ești convins că le place, să vadă că tu profesor ești și tu la rândul tău interesat de hip-hop, rock, poate chiar și de manele dacă elevii sunt interesați, dar să le ceri în contrapartidă să fie și ei interesați de ceea ce le arăți tu. Este o chestie și de manieră pedagogică, dar și de plăcerea de a-i aduce spre muzică”, consideră muzicologul.

De la ce vârstă ar trebui  îl  dai pe copil la un instrument muzical? „Depinde de instrument, se poate începe de timpuriu, la 4-5 ani să pui un copil să se joace pe clape. Nu poți însă la fel de timpuriu să descoperi trompeta sau violoncelul. Am observat că în școli e o tendință pentru chitară, mulți copii vor să învețe chitară. Și atunci iau lecții de chiatară, chitara este un instrument accesibil, părinții îl pot cumpăra”, arată Valentina Sandu Dediu.

 Însă, părinții care vor să-și dea copiii la un instrument muzical, trebuie să nu se lase descurajați de toți cei care spun că cei mici sunt afoni. „Știu că sunt studii care au probat acest lucru: sunt copii care au talente diferite în domeniul muzical. Sunt copii care aud foarte bine, dar nu pot reproduce muzica. Asta nu înseamnă iarăși că sunt afon. Alții nici nu aud prea bine, nici nu pot reproduce. Dar poate fi educat și auzul, ca orice altă deprinde. Deci se poate educa”, consideră specialista.

Cu toate acestea, muzicologul arată că cel mai potrivit mod de a-i atrage pe copii către muzică rămâne prezentarea beneficiilor pe care muzica le oferă.

„Cred că serbările școlare pot avea un rol important la grădiniță, la școală, unde se cântă tot felul de lucruri. Dar s-ar putea diversifica și repertoriul acesta de Crăciun sau de sfârșit de an.  Eu cred, și nu sunt prima care spune lucrul acesta, că românii nu au o afinitate specială pentru muzică, românii se duc mai degrabă la teatru și spre literatură. Nemții, de pildă, e clar că se îndreaptă spre muzică. În Germania, toți copiii beneficiază de un instrument de muzică”, arată muzicoloaga.

Despre muzica ascultată toată ziua la căști, Valentina Sandu Dediu spune că nu trebuie să facem abuz de acest lucru. „E foarte bine să ascultăm la căști peste tot, dar și căștile ca și telefoanele mobile sau alte device-uri ne izolează foarte mult de context. Nu e rău să ne izolăm din când în când, dar hai să păstrăm un echilibru și să ieșim din când în când la o sală de concert, sau într-o sală de teatru, sau la operă și să avem diverse soiuri de experiențe. Cred că asta trebuie să învețe practic un tânăr cât de timpuriu posibil: să încerce și să aibă ideea că trebuie să aibă tot felul de experiențe. De fapt,  e ca și cu experiențele culinare, nu trebuie să mănânci numai salate ca să fi fericit, sau numai carne sau ciocolată”, consideră profesoara Dediu. 

Un adolescent care se gândește să devină muzicolog trebuie să știe că muzicologia e un fel de „Cenușăreasa” a celorlalte profesii muzicale, însă și pentru a practica această meserie trebuie să ai vocație.

„Muzicologii nu sunt foarte bine văzuți de confrații lor. Și duc o viață mult mai puțin  spectaculoasă decât compozitorii și interpreții, nu ies pe scenă, nu iau premii. Mie mi se pare că, dacă are ceva talent la scris, orice muzicolog poate să devină util societății până la urmă, fie pentru că se angajează la un post de radio și face un soi de educație muzicală necesară, fie că se angajează la o publicație, dar știm că lucrurile acestea sunt din ce in ce mai puțin probabile, fie că devine profesor. Un muzicolog trebuie să aibă vocație și să-i placă ceea ce face și până la urmă va reuși să ajungă acolo unde își dorește”, susține Valentina Sandu Dediu.

Ce ar trebui să facă un profan ca să-și formeze cât de cât o cultură muzicală? „Să asculte cât mai multă muzică. Dacă ar avea și pe cineva care să-l ghideze ar fi ideal. Dar altfel să asculte cât mai multă muzică. Există Radio România Muzical, care nu e întotdeauna impecabil, dar are foarte multe lucruri interesante pe care le poți auzi. Și există Youtube, Mezzo, așa că sunt multe unelte care ne înconjoară”, spune Valentina Sandu Dediu.

Recomandarea video

Mediafax
Cum este sărbătorit Crăciunul într-o țară în care este interzis. Împodobirea bradului, pedepsită cu închisoarea
Digi24
Cea mai scăzută temperatură de pe Pământ în acest moment. Zilele următoare sunt prognozate și -60 de grade Celsius
Cancan.ro
Greșeala făcută de o gospodină din Brăila, pe salata Boeuf. Când au citit mesajul, invitații și-au dat coate 🤭
Prosport.ro
FOTO. Mădălina Ghenea le-a tăiat răsuflarea tuturor când a apărut așa la filmări
Adevarul
Crăciun sărbătorit în secret, în Coreea de Nord. Familiile riscă pedepse aspre pentru împodobirea unui brad
Mediafax
Mesaje de Crăciun 2025. Cele mai frumoase urări și felicitări pentru cei dragi cu ocazia Sărbătorilor
Click
Orașul care va avea primul tren suspendat din România
Digi24
Rusia respinge planul de pace în 20 de puncte al lui Zelenski și vine cu propriile propuneri. Ce vrea Moscova (Bloomberg)
Cancan.ro
ALERTĂ medicală în România! Boala care face ravagii: o femeie din Cluj a murit din cauza complicațiilor
Ce se întâmplă doctore
Mihai Voropchievici avertizează: Această zodie este vizată de o forță malefică, pe final de 2025
Ciao.ro
Poveştile de iubire care au rămas doar o amintire! Imagini tari cu Gina Pistol, Răzvan Fodor sau Andra Măruţă şi foştii parteneri
Promotor.ro
Dacia deschide comenzile noului Spring pe piețele vest-europene. România încă vinde vechea generație
Descopera.ro
Misterul Triunghiului Bermudelor, posibil rezolvat! Ce au descoperit doi seismologi?
Râzi cu lacrimi
BANCUL ZILEI. BULĂ: – M-a pus dracu' să-mi iau păpușă gonflabilă inteligentă!
Descopera.ro
Cum a ajuns Apărarea Aerospațială americană să-l urmărească pe Moș Crăciun timp de 70 de ani?