Cum ar putea fi Google și Facebook obligate să plătească pentru știri

Companiile de Internet ar putea plăti site-urile media, potrivit unei propuneri a Comisiei Europene.

Marile site-uri agregatoare de știri ca motorul de știri Google al Alphabet Inc. ar putea plăti site-urile media pentru ca acestea să listeze fragmente de articole pe lista site-urilor web, potrivit unui plan al Comisiei Europene pentru a reglementa legile drepturilor de autor.

Comisia Europeană va propune ca legislația națională să permită site-urilor de știri să solicite plăți din partea companiilor de Internet, potrivit unui document intern.

MESAJ Gândul urează tuturor cititorilor, colaboratorilor și partenerilor Paște fericit! Hristos a înviat!

00:00

LIVE Hristos a înviat!

23:26

Site-urile de știri ar urma să aibă astfel drepturi mai puternice de a solicita plata din partea giganților digitali precum Google sau Facebook pentru a le permite acestora să le utilizeze conținutul, potrivit propunerii CE menite să salveze veniturile aflate în prăbușirie ale companiilor tradiționale de media.

Măsurile sunt parte a unei serii de reforme pe care CE plănuiește să le ofere spre consultare în luna septembrie. Acestea sunt menite să consolideze drepturile celor care crează și investesc în conținutul original, de la scriitori și muzicieni la casele de discuri, la radiodifuzori și site-uri de știri.

CE a primit numeroase solicitări din partea site-urile de știri să ridice mizele jocului. Google și Facebook au atras sume uriașe de bani din publicitatea online, în timp ce câștigurile pentru site-urile media au scăzut în ciuda expansiunii online.

Potrivit proiectului de propuneri în această sferă, CE motivează: „Viitorul industriilor media din UE ar putea fi la mijloc, cu riscul unor consecințe negative asupra pluralismului media, dezbaterii democratice, sau calității informației.”

Grupurile digitale au „o poziție de negociere puternică” care „îngreunează negocierile site-urilor media cu acestea pe picior de egalitate”, potrivit unei versiuni a proiectului CE obținută de The Guardian.

Beuxelles ia în vedere conferirea site-urilor de presă dreptul exclusiv de a pune la dispoziția publicului conținutul și de a-l reproduce în scopuri digitale. Acest fapt ar însemna că Alphabet Inc., compania-mamă a Google, s-ar putea confrunta în viitor cu solicitările site-urilor media de a fi plătite pentru a afișa porțiuni ale articolelor în servicii precum Google News.

Această protecție, cunoscută ca „drepturi conexe”, există deja pentru interpreți, case de înregistrări sau pentru radiodifuzori. Comisia dorește să extindă protecția pentru cei care fabrică știri – site-uri de presă / media care produc în mare parte texte de jurnalism.

Potrivit propunerii legislative, site-urile media ar dori această protecție pe un timp de 50 de ani. CE se întreabă dacă o perioadă mai scurtă de unul sau cinci ani ar fi mai adecvată, având în vedere natura perisabilă a știrilor.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat: „Drepturile conexe sunt atribuite celor care contribuie la difuzarea către publicul larg a muncii originale a autorului, de exemplu în cazul intrepreților, producătorilor sau radiodifuzorilor. Comisia are în vedere dacă va acorda aceste drepturi site-urilor de știri. Ar recunoaște astfel rolul lor ca investitori în conținut și le-ar conferi o poziție mai puternică în negocierile cu alți jucători pe piață.”

Cu toate acestea, nu ar exista nicio obligație ca site-urile de știri să constrângă Google să le plătească pentru faptul că le utilizează conținutul, iar multe site-uri ar putea continua să își facă jurnalismul lor disponibil fără niciun cost, în speranța atragerii mai multor cititori.

Încercări anterioare de a forța Google să plătească pentru reproducerea unor știri originale au fost sortite eșecului. Când Spania a introdus o taxă obligatorie, motorul de căutare a închis versiunea spaniolă a Google News. În Germania, după scăderi importante în domeniul traficului, multe site-uri de știri au decis să nu mai taxeze compania.

Propunerile sunt parte a unei directive pentru a crea piața unică digitală europeană, adoptată pentru prima oară în mai 2015, cu scopul de a reduce diferențele între legile naționale privind drepturile de autor și pentru a permite un acces online mai extins utilizatorilor la nivelul UE la filme, emisiuni TV, sau la programele de sport și muzică.

Documentul aflat în lucru sugerează că aceste obligații ar putea fi impuse și platformelor precum YouTube, Vimeo sau Dailymotion, care găzduiesc conținut încărcat de membrii publicului, pentru a căuta acorduri de împărțire a veniturilor cu titularii de drepturi.

Aceste mari companii au negociat deja acorduri multiple, dar casele de discuri în particular au pretins că sunt trase pe sfoară. Platformele digitale declară că nu au obligația de a împărți venituri și că astfel de oferte sunt voluntare. Și alți distribuitori mai puțin cunoscuți – inclusiv site-urile de piraterie – refuză să negocieze orice fel de compensație.