„Holocrația”. Cum funcționează o companie care nu are șefi

„Holocracy” – un termen în limba engleză în mare parte necunoscut în România. Este vorba de o structură organizațională care nu implică manageri. Modelul se bucură de succes în SUA, Germania sau Franța, în special în cadrul startup-urilor tehnologice. Aceste organizații sunt compuse din unități autonome, care conclucrează pentru a se atinge obiectivele entității. O astfel de companie este Medium, fondată de Ev Williams, unul dintre co-fondatorii Twitter. Medium oferă un serviciu foarte simplu pe care oricine poate scrie povești scurte. Nu există widget-uri, meniuri sau setări. Totul se rezumă la text și imagini, iar opțiunile de formatare sunt minime, scopul fiind ca articolele să poată fi citite cu ușurință de pe orice dispozitiv. Autorii colaborează pe platformă și primesc feedback de la cititori.

De ce a decis Ev Williams să adopte structura organizațională de care scriam mai sus? Cum s-a ajuns aici explică unul dintre foștii manageri de la Twitter, Jason Stirman (foto), care lucrează acum pentru Medium. El spune că la Twitter a fost întodeauna dificil să facă echilibristică între funcția de manager și calitatea de prieten al celor din subordinea sa. Stirman spune că organizațiile care folosesc modelul clasic de management, vertical, tratează angajații ca pe resurse – de aceea se și numesc departamentele de Resurse Umane așa. Companiile încearcă să obțină cât mai mult de la aceste resurse. „Când mă gândesc la resurse, mă gândesc la gaze naturale și minele de cărbune. Să te gândești la viața unei persoane așa este dezumanizant”, a declarat Stirman la rubrica de recenzii a companiei de investiții First Round Capital.

FLASH NEWS Siegfried Mureșan acuză PSD că vrea „autonomie totală” la guvernare „pentru a finanța clientela de partid”: PNL nu va semna un cec în alb

15:39

CONTROVERSĂ Guvernul Belgiei, acuzat că nu și-a protejat cetățenii după ce numărul 112 „nu a funcționat corect” în valul de căldură soldat cu peste 1.200 de morți

15:26

La Twitter, Jason s-a gândit să facă un experiment. A chemat fiecare om din echipa sa la o discuție față în față și, în loc să vorbească despre rapoarte și realizări, au discutat despre viața acestuia – ce îl frământă, cum se simte la serviciu, ce probleme are. La scurt timp, „productivitatea a urcat la cer”, spune Stirman. Toate problemele „parcă s-au dizolvat”.

Sub influența lui Stirman, Williams a ales acum circa un an ca model organizațional pentru noua sa companie, Medium, modelul Holocracy. Iată care sunt principalele sale caracteristici: nu există manageri; când o sarcină este prea mare pentru un angajat mai este angajată o persoană care să facă același lucru; sunt identificate problemele oamenilor și se încearcă rezolvarea acestora; se evită ajungerea la consensuri; sunt eliminați factorii exteriori care îi îngrijorează pe oameni astfel încât aceștia să se poată concentra pe munca lor. 

Deși nu există o ierarhie a angajaților, există o ierarhie a unităților autonomie, numite cercuri la Medium. De exemplu, cercul Product Development este cel care orientează compania într-o direcție sau alta, în funcție de rezultatele primite de la alte cercuri, aflate mai jos în ierarhie.

În această structură, Stirman este Word Master și membru al cercului People Operations. El nu ordonă nimănui, ci doar dă undă verde sau oprește anumite propuneri, cum sunt de exemplu cele legate de punctuația folosită pe platformă. Ev Williams, fondatorul Medium, are rolul de Product Strategy. El le dă undă verde noilor servicii sau le stopează. Însă chiar dacă o idee a primit undă verde de la Williams, cercul care decide dacă va fi implementată sau nu este Product Development. Mai simplu, la Medium fiecare angajat are autoritate asupra domeniului de care se ocupă, însă deciziile mari sunt luate de mai multe persoane. 

Această mentalitate ne duce cu gândul la modul de organizare al coloniilor de albine. Potrivit lui Dr. Michael O’Malley, consultant pe resurse umane și apicultor pasionat, la albine luarea deciziilor este descentralizata. „Fiecare albină ia propriile decizii în funcție de ce percepe și vede în jurul său. Astfel, o singură albină nu poate lua o decizie care să condamne la dispariție tot grupul”, a scris el într-un material publicat în Harvard Business Review.