Decizia CEDO în cazul asistentei care a provocat tragedia de la Maternitatea Giulești, folosită drept exemplu în apărarea lui Călin Georgescu. Cum l-au „înduplecat” avocații fostului prezidențiabil pe judecătorul Andriescu

Apărarea lui Călin Georgescu a invocat decizia CEDO emisă în cazul fostei asistente care a provocat tragedia de la Maternitatea Giulești, urmare căreia ea a primit doi ani și două luni de închisoare cu executare pentru decesul a șase nou-născuți și rănirea altor cinci, și au arătat în fața instanței că „măsura arestării preventive nu trebuie să fie o formă de îndestulare a publicului sau de răzbunare împotriva unei persoane”.

Gândul a analizat actele din dosarul cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive, acte în care se regăsesc inclusiv pledoariile complete ale apărătorilor lui Georgescu.

INCIDENT Țintă aeriană, detectată la nord de județul Tulcea. MApN a ridicat două aeronave F-18

07:27

ACTUALITATE 17 Octombrie, calendarul zilei: Eminem împlinește 54 de ani, Tataee 50. Ziua Internațională pentru eradicarea sărăciei

07:15

Astfel, potrivit acestor acte, Georgescu nu a dorit să dea o declarație completă privind acuzațiile ce i se aduc și pentru care doi judecători ai Curții de Apel București au stabilit definitiv că ancheta DIICOT trebuie efectuată cu el în stare de arest preventiv.

Cu toate acestea, Călin Georgescu a dat o scurtă declarație generalistă în ultimul cuvânt pe care Gândul a prezentat-o întocmai.

 Loading ...

Minimalizarea probei directe

Pentru început, unul dintre avocații fostului candidat la alegerile prezidențiale a pus toate „tunurile” argumentelor pe proba solidă a anchetatorilor DIICOT, respectiv, discuția înregistrată ambiental în care Georgescu cere identificarea unui imobil în Italia în vederea ocupării.

Astfel, avocații au folosit însăși retorica magistratului Vlad Andriescu din motivarea deciziei prin care acesta a decis în primă fază respingerea propunerii DIICOT și lăsarea în libertate sub control judiciar a lui Georgescu.

Este de amintit că ulterior doi judecători ai Curții de Apel București au întors la 180 de grade soluția magistratului și au stabilit că Georgescu trebuie plasat după gratiile Arestului central.

În cazul judecării cererii de eliberare din arest preventiv pentru arestul la domiciliu, tot Vlad Andriescu a fost magistratul care a analizat solicitarea, ajungând-se la situația rarisimă ca un judecător să își asculte propriile argumente invocate de apărările unui inculpat.

Astfel, avocatul lui Georgescu a arătat că „singura” problemă a clientului său pe linia „fugii din țară” ar fi discuția ambientală aflată în „buzunarul” anchetatorilor, dar care ar fi combătută de felul în care clientul său s-a comportat pe parcursul celorlalte două anchete penale.

Despre acuzațiile „flamboiante” la adresa lui Georgescu

„Circumstanțele concrete ale speței nu recomandă măsura arestării preventive. Inclusiv acel lucru pe care a pedalat Curtea de Apel într-un mod incredibil, în care se spune că a fost arestat pentru temei de sustrageri, aspect nereal, care a fost subliniat de judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București.

Bun, există acea necesitate ca să împăcăm, așa cum spune și codul, interesul public cu ceea ce înseamnă interesul omului și drepturile cetățenești, cu modul și stadiul în care se află urmărirea penală, dar o măsură mult mai blândă decât arestarea ar fi fost suficientă. Situația este aceeași și astăzi.

Nu poate nimeni să justifice o înregistrare din 2025, luna aprilie, în care se vorbește de a achiziționa o locuință, juxtapus cu două apărate de bruiaj, pentru care nu s-a înțeles foarte bine în ce mod au împiedicat urmărirea penală.

Faptul că Georgescu Călin este inculpat în alte două dosare, într-unul cu niște acuzații și mai flamboiante, cu răsturnare a ordinii constituționale, unde n-a avut niciodată măsură preventivă, în altul în care a avut o măsură a controlului judiciar la judecătorie, iar de șase luni de zile n-a mai avut măsură preventivă, a părăsit țara, fără pașapoarte false – că și acolo e o altă discuție -, și s-a și întors.

Deci, nu există niciun fel de indiciu de sustragere, chiar dimpotrivă. Problema acestui om nu este că ar fi putut să se sustragă, ci că e mult prea prezent. Oare acesta poate să fie temei pentru arestarea preventivă? Acest om, vrând nevrând, de fiecare dată a fost la instanță, la poliție, la parchet, peste tot. Nu știu ce i s-ar putea reproșa lui în afară de acea discuție din 2025 care nu poate fi interpretată în nicio formă ca indiciu de sustragere.

Apărarea arată că acest om nu doar că nu știa ce înseamnă un proces penal, că n-a avut ce face, a învățat ce înseamnă un proces penal cu obligațiile sale. E un om foarte instruit care înțelege pe deplin ce înseamnă o măsură preventivă. Nu crede că e necesară sub nicio formă arestarea preventivă.

De altfel, există o decizie a Curții Constituționale care spune că diferența între cele două măsuri custodiale este dată de aprecierea magistratului judecător în legătură cu suficiența măsurii arestului la domiciliu și proporționalitatea ei față de stadiul dosarului și acuzațiile respective.

Apreciază că la acest moment arestul la domiciliu este o măsură mai aspră decât controlul judiciar dispus inițial, mai blândă decât arestarea preventivă, care este absolut suficientă pentru ceea ce are acest dosar.

Apărătorul inculpatului Georgescu Călin, având cuvântul, dorește să aducă la cunoștință câteva aspecte, în mod punctual. În mod evident, din perspectiva apărării, și măsura arestului la domiciliu poate să acopere toate riscurile pe care le învederează parchetul.

Obligațiile pe care instanța le va impune, în mod evident, vor conserva buna desfășurare a urmării penale, ori împiedica orice ingerință negativă asupra desfășurării și fără acesta, din perspectiva noastră, nu ar fi fost nicio problemă.

Însă, cu atât mai mult, raportat la trecerea timpului, și aici ne referim la momentul săvârșirii presupusei fapte, pericolul concret pentru ordinea publică se diminuează, avem practică și jurisprudență vastă în acest sens.

În atare condiții, prezentând și arestul la domiciliu tot un pericol pentru lumea publică, însă într-o formă mai diminuată, crede că această măsură ar fi suficientă.

Riscul de sustragere nu există, inculpatul nu s-a sustras când avea această posibilitate. De ce să te sustragi când poți să pleci? Avea acest drept după ce a fost ridicat controlul judiciar.

Nu s-a întâmplat acest lucru. Dacă nu s-­a întâmplat de la discuția din 2025, după un an de zile, avem dovada evidentă că nu are și nu pregătește să se sustragă de nicăieri. Pur și simplu se va prezenta și s-a prezentat. Este un om care înțelege foarte bine situația în care se află”, a argumentat apărarea lui Georgescu în fața magistratului de la Tribunal.

Decizia CEDO în cazul asistentei maternității Giulești. folosit ca exemplu

„Nu trebuie să fie luată cea mai severă măsură, în condițiile în care sunt alte măsuri alternative, care garantează scopul măsurilor preventive.

Un ultim aspect, învederează o serie de decizii CEDO, o serie de practică judiciară.

Cea care i se pare elocventă este Cârstea vs. României.

Doamna Cârstea (Florentina Cârstea – n.r.) a fost asistent medical de la Spitalul Giulești și s-a dispus arestarea în acea tragedie.

Și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat foarte clar că măsura arestării preventive nu trebuie să fie o formă de îndestulare a publicului sau de răzbunare împotriva unei persoane, ci trebuie să se regăsească în condiții obiective de turburarea ori liniștii publice”, a arătat unul dintre avocați, conform consemnărilor judecătorului Andriescu din actele din dosar.

În anul 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că România a încălcat drepturile asistentei Florentina Cîrstea pentru că a arestat-o după incendiul ce a avut loc în 2010 la Maternitatea Giulești, în care au murit șase bebeluși. În procesul ce a avut loc ulterior, Cîrstea a primit o pedeapsă la închisoare cu executare.

Potrivit CEDO, instanțele naționale trebuie să arate clar de ce ordinea publică ar fi amenințată dacă un acuzat nu este arestat înainte de proces.

”Încarcerarea înainte de proces trebuie să servească anchetei, nu unei posibile dorințe pentru răzbunare și pedeapsă a unei părți a populației”, se arăta în motivarea CEDO. România a fost obligată astfel să îi plătească femeii găsită vinovată definitiv despăgubiri de 5.000 de euro, decizia CEDO fiind de asemenea una definitivă.

”Justificarea, fie și a unei perioade scurte de detenție, trebuie demonstrată convingător de autorități. Faptul că detenția de dinainte de proces a reclamantei a durat doar două luni nu absolvă autoritățile naționale de obligația de a oferi o justificare adecvată a impunerii și extinderii acestei măsuri”, mai notau în respectiva decizie judecătorii CEDO.

DIICOT, replică fermă: deciziile exemplificate nu se apropie ca natură de cauza înșelăciunii cu consecințe deosebit de grave

Procurorul DIICOT care a fost prezent la dezbaterea cererii de înlocuire a arestului preventiv făcută de avocații lui Georgescu a arătat în replica argumentelor apărătorilor acestuia că deciziile prezentate ca exemplu, inclusiv cea din cazul tragediei de la maternitatea Giulești, nu au legătură cu motivele și situațiile ce stau în spatele arestării lui Georgescu.

„Se invocă faptul că inculpatul este căsătorit, are doi copii, era exact aceeași situație și atunci.

Se invocă că infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave relevă o gravitate scăzută.

Apreciază că nu se poate spune că vorbim de o gravitate scăzută a faptei dacă este vorba de consecințe deosebit de grave.

Se mai invocă de asemenea multe cauze CEDO, care în aprecierea parchetului nu au legătură cu prezenta cauză, pentru că în cauzele respective se discut despre prelungirea pe o perioadă foarte lungă a măsurii arestării preventive de către instanțele de atunci, fără o motivație suficientă, or în cauza de față nu suntem în ipoteza în care să se fi cerut prelungirea măsurii preventive.

Dimpotrivă, inculpatul cere înlocuirea și hotărârea Curții de apel este amplu motivată, cu toate aspectele.

Se mai invocă și alte hotărâri date pe completul de drepturi și libertăți, hotărâri la care parchetul nu are acces și nu este în regulă ca astfel de hotărâri să fie invocate în condițiile care parchetul nu are acestea hotărâri.

Toate aceste hotărâri au fost date în alte cauze care au un alt specific, pe care parchetul nu îl poate analiza.

În concluzie, constată că nu se invocă niciun motiv serios, niciun temei intervenit cu adevărat după momentul arestării preventive și în baza căruia instanța să poată să înlocuiască în mod legal măsura preventivă a arestului preventiv cu arestul la domiciliu”, a explicat procurorul, conform notițelor magistratului de caz.

Tribunalul a motivat plasarea în arest la domiciliu a lui Călin Georgescu

Judecătorul care a stabilit plasarea în arest la domiciliu a fostului candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, Vlad Andriescu, a motivat decizia, astfel că urmează judecarea contestației DIICOT la Curtea de Apel București.

Magistratul a explicat pe larg motivele pentru care a admis această cerere a apărării lui Georgescu arătând între altele că deși acesta a avut măsuri preventive în alte cauze și deși a părăsit România a revenit în țară conform programului impus și nu a creat dificultăți în respectivele anchete.

Totodată, mai arată magistratul Andriescu, faptele cercetate în acest dosar nu sunt fapte violente, care să impună menținerea acestuia în arest preventiv. Mai multe informații sunt disponibile AICI.