ÎCCJ desființează așa-zisele „expertize” ale specialiștilor anonimi: „O distorsionare a concluziilor și inducere în eroare a publicului”
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis luni, 19 ianuarie, o clarificare publică referitor la speculațiile apărute în presă, potrivit cărora expertiza asupra legii pensiei magistraților ar „denatura” pensia contributivă. Comunicatul oficial al ÎCCJ explică, punctual, că pensia de serviciu rămâne inferioară pensiei contributive, chiar și în contextul unei majorări de 100% a salariilor, pe întreaga perioadă analizată.
Reprezentanții instituției subliniază că acuzațiile privind o pretinsă „umflare” a pensiei contributive nu doar că nu corespund concluziilor expertizei, ci ar produce o percepție eronată asupra efectelor juridice ale noii reglementări.
„Afirmațiile cuprinse într-un articol de presă publicat astăzi, 19 ianuarie 2026, sunt neconforme cu concluziile expertizei și creează o percepție eronată asupra efectelor juridice ale noii reglementări, impunând următoarele clarificări publice”, transmite Înalta Curte de Casație și Justiție.
„Expertiza nu „denaturează” și nu „umflă” pensia contributivă, ci analizează explicit efectele legii într-un scenariu maximal, tocmai pentru a verifica dacă pensia de serviciu își mai păstrează substanța juridică. Concluzia expertizei este clară și nu poate fi relativizată: chiar și în ipoteza – nerealizată în practică – a unei majorări cu 100% a salariilor pe întreaga perioadă analizată, pensia de serviciu rămâne inferioară pensiei contributive”, se arată în comunicatul ÎCCJ.
„Ne aflăm în fața unei goliri de conținut a pensiei de serviciu”
„În ipoteza majorării chiar cu 100% a veniturilor, pentru judecătorii curţilor de apel ar semnifica o reducere de 1.772 lei a cuantumului ”pensiei de serviciu”, în timp ce pentru cei de la instanţa supremă reducerea ar fi de 1.223 lei în raport cu contributivitatea.
Această constatare are o semnificație juridică precisă. Pensia de serviciu nu este doar diminuată sau ajustată, ci devine inaplicabilă în mod sistematic, întrucât nu mai este niciodată favorabilă beneficiarului. În aceste condiții, ea este anulată în mod efectiv, prin pierderea oricărei funcții economice și juridice.
Prin urmare, nu ne aflăm în fața unei simple reforme sau a unei reașezări a mecanismelor de calcul, ci în fața unei goliri de conținut a pensiei de serviciu, incompatibilă cu ideea menținerii sale ca instituție juridică distinctă. Faptul că această concluzie rezultă chiar dintr-un scenariu extrem, ipotetic și favorabil, întărește caracterul său definitiv”, menționează ÎCCJ.
„O distorsionare a concluziilor expertizei și induce publicul în eroare”
„Prezentarea acestor efecte ca fiind inexistente sau neglijabile reprezintă o distorsionare a concluziilor expertizei și induce publicul în eroare. Din perspectivă juridică, atunci când o prestație este permanent subordonată alteia și nu mai produce efecte în nicio ipoteză rezonabilă, ea este desființată în fapt, indiferent de menținerea sa formală în textul legii”, mai notează sursa citată.
Legea aflată sub control de constituționalitate introduce plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul salariu net și un nou traseu de tranziție, într-un moment în care tema „pensiilor speciale” a rămas un subiect major de controversă publică.
Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat CCR, iar după mai multe amânări Curtea a acordat un nou termen de pronunțare pentru 11 februarie 2026, invocând nevoia de a studia, inclusiv, expertiza depusă de autorul sesizării la 15 ianuarie 2026.
FOTO: Mediafax/Envato
- Cât mai ține scandalul legat de magistratură? Caii nărăvași nu se dresează ușor…
- Avocatul Toni Neacsu: „Cele 2 tabere din Curtea Constituțională s-au împăcat pentru că prin expertizele depuse la dosar s-a dovedit ca Guvernul și Ilie Bolojan i-au mințit”. Ce arată documentele
- Ion Cristoiu: CCR amînă din nou dezbaterea legii Pensiilor: Victoria amânărilor