Curtea Constituțională nu mai este împărțită în două tabere aflate în conflict deoarece expertizele depuse la dosar ar fi arătat că Guvernul și Ilie Bolojan au prezentat o realitate falsă în legătură cu pensiile magistraților, potrivit avocatului Toni Neacsu. În opinia sa, nu este vorba despre o simplă micșorare a pensiilor de serviciu ale magistraților, ci despre eliminarea lor completă.
„Cele 2 tabere din Curtea Constituțională s-au împăcat pentru că prin expertizele depuse la dosar s-a dovedit ca Guvernul și Ilie Bolojan i-au mințit: nu micșorează pensia de serviciu a magistraților ci o abrogă. Guvernul i-a mințit inclusiv prin Nota de fundamentare a legii, în care se precizează expres că se propune doar micșorarea cuantumului pensiilor de serviciu fiindcă eliminarea lor ar fi neconstituțională, dar a mințit și Comisia Europeană prin scrisoarea de informare din 28.11.2025 trimisă prin Ministerul Fondurilor Europene”, scrie Neacsu.
Avocatul spune că Guvernul a afirmat, inclusiv în Nota de fundamentare a legii, că urmărește doar reducerea cuantumului pensiilor, precizând expres că desființarea acestora ar fi neconstituțională. Cu toate acestea, efectul real al legii ar fi, în interpretarea sa, abrogarea pensiei de serviciu. Aceeași versiune ar fi fost transmisă și Comisiei Europene, prin scrisoarea de informare din 28 noiembrie 2025, trimisă prin Ministerul Fondurilor Europene.
Toni Neacșu afirmă că judecătorii CCR ar fi ajuns la concluzia că statul a spus una și a făcut alta. El mai arată că, sub presiune politică și sub presiunea opiniei publice, Curtea ar putea accepta o reducere și o reașezare a acestor pensii, dar nu poate valida eliminarea lor. O astfel de soluție ar încălca aproximativ 20 de decizii anterioare ale CCR și ar contraveni unor standarde internaționale și europene asumate de România, cu efect juridic.
„CCR poate accepta ca urmare a presiunilor politice și în satisfacerea așteptărilor publice să reducă și să raționalizeze aceste pensii, dar în nici un caz nu poate aproba eliminarea pensiei de serviciu. Revirimentul ar însemna încălcarea a cca 20 de decizii anterioare, dar și a unor standarde internaționale și europene asumate de România cu efect juridic”, afirmă Neacsu.
În opinia lui Toni Neacșu, termenul mai lung acordat pentru judecarea legii, stabilit chiar de președinta Curții, ar fi un termen de favoare pentru inițiatorii actului normativ, în special pentru Ilie Bolojan. Fără acest răgaz, consideră el, legea ar fi putut fi respinsă deja.
RECOMANDAREA AUTORULUI