După 2 amânări, CCR convoacă oficial o nouă ședință pentru mâine la ora 10.00, pe constituționalitatea legii privind pensiile magistraților. Curtea admite că tabăra pro-Bolojan a rămas astăzi fără cvorum și n-a mai putut lua decizia. Culisele amânării, cine înclină balanța în CCR

UPDATE. 15.32. Curtea Constituțională a convocat oficial pentru mâine, la ora 10.00, o nouă ședință pe stabilirea constituționalității legii privind pensiile magistraților în varianta Ilie Bolojan.

Curtea confirmă sursele Gândul și recunoaște în comunicat că astăzi n-a mai avut cvorum pentru luarea unei decizii pe această temă.

Astăzi, în graba emiterii comunicatului după pierderea cvorumului de ședință, CCR a lăsat și o greșeală gramaticală în textul anunțului oficial. Ulterior, CCR și-a dat seama de gafă, a revenit cu o erată (Erată la comunicat – „pensiilor de serviciu” in loc de „pensiile de servici” . Lipseste „u), dar comunicatul fusese deja trimis către presă cu tot cu greșeala gramaticală.

UPDATE 14.30. Curtea Constituțională a României a decis, astăzi, să amâne decizia pe noua modificare a legii privind pensiile speciale ale magistraților, după ce 4 dintre judecătorii CCR care opuneau legii au părăsit sala de ședință pentru o pauză și nu s-au mai întors. Este vorba de judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc.

Astfel, ședința Curții a rămas fără cvorum iar noul termen pentru discutarea constituționalității legii a fost stabilit pentru mâine.

Potrivit surselor Gândul, nici mâine nu este clar dacă ședința CCR în care ar trebui să se discute legea va avea cvorum sau nu. 

Pentru ca o decizie să poată să fie luată în cadrul CCR, în ședință trebuie să existe minimum 6 judecători. Astăzi, în sală au rămas doar 5 judecători, după ce 4 au părăsit ședința, și cvorumul pentru luarea deciziei nu a mai existat.

Tabăra care înclină spre adoptarea legii în varianta Bolojan ar fi formată din președintele CCR, Simina Tănăsescu, Dacian Dragoș (judecătorul numit de Nicușor Dan) și Iulia Scântei (judecător PNL, numit de Senat).

Tabăra care se opune adoptării legii în forma Bolojan ar fi formată din judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Bogdan Licu, în timp ce ceilalți judecători – Mihai Busuioc, Ferenc Asztalosz ( numit de UDMR), Mihaela Ciochină (numită de K. Iohannis) au poziții mai degrabă rezervate.

„Pariul” politic al premierului Bolojan este ca, odată trecută de filtrul constituționalității, legea să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026, ceea ce înseamnă – după amânarea de astăzi – că în cazul în care legea privind pensionarea magistraților ar fi declarată constituțională – premierul Bolojan ar mai avea doar 3 zile la dispoziție.

În esență, modificarea legii 303/ 2002 pentru care Ilie Bolojan și-a angajat a doua oară răspunderea în Parlament, la începutul lunii decembrie 2025, prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10 ani – în ceea ce privește pensionarea.

• Proiectul prevede ca pensia să fie egală cu doar 70% din ultimul salariu net
• Perioada de tranziție însă a crescut de la 10 la 15 ani. Asta înseamnă că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani.
• În fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani.
• Conform proiectului, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate.
• Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.

În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.

Proiectul de lege al lui Ilie Bolojan a primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ, CSM și a fost atacat de ÎCCJ la CCR.

ȘTIREA INIȚIALĂ. Judecătorii CCR nu au dat încă un verdict pe modificările adoptate în Parlament, care vizează creșterea vârstei de pensionare și schimbarea modului de calcul al pensiilor de serviciu pentru judecători și procurori. Motivul amânării ședinței este lipsa de cvorum.

Decizia, amânată pentru a doua oară

Curtea Constituțională a amânat, miercuri, 10 decembrie, pentru duminică, 28 decembrie, la ora 13, pronunțarea unei decizii privind legea pensiilor magistraților. Acum, judecătorii au ales să amâne decizia din nou. Prima hotărâre de amânare a fost luată în contextul unei puternice reacții publice generate de documentarul Recorder „Justiție capturată”, dar și pe fondul mai multor proteste care au avut loc în ultima perioadă pe tema justiției.

De ce a fost sesizată Curtea Constituțională

Decizia vine după ce această lege fusese criticată în mod repetat de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a sesizat CCR cu privire la neconstituționalitatea actului normativ. ICCJ contestă constituționalitatea proiectului de lege promovat de Guvern, invocând mai multe probleme majore:

• Discriminarea magistraților față de alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu
• Afectarea independenței justiției, prin modificarea regimului de pensionare
• Lipsa de claritate și predictibilitate a legii, contrară principiilor statului de drept

Potrivit Înaltei Curți, aceste elemente creează „lacune legislative care fac actul normativ incompatibil cu exigențele constituționale și jurisprudența CCR”.

Ilustratie foto, cartea Constitutia Romaniei, in sala in care au loc sedintele de plen ale Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR), miercuri, 24 septembrie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO

De asemenea, o primă versiune a reformei fusese deja respinsă anterior de CCR într-o decizie din octombrie, din motive procedurale.  Motivul CCR de respingere a fost lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii.

Guvernul Bolojan va trebui acum să revină la Parlament cu un nou proiect care să respecte cerințele constituționale. Decizia CCR ar putea avea, de asemenea, implicații asupra unui jalonului din PNRR privind corecția sistemului de pensii, în contextul evaluării fondurilor europene.

Ce prevede legea

Legea pentru care Ilie Bolojan și-a asumat a doua oară răspunderea în Parlament, pe 2 decembrie, are o singură diferență majoră față de prima variantă, care a picat la CCR în luna octombrie. Față de prima variantă, legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10.

• Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în forma anterioară propusă de Guvernul Bolojan.
• Perioada de tranziție însă a crescut de la 10 la 15 ani. Concret, asta înseamnă că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani.
• În fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani.
• Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate.
• Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.

Bolojan: „Sper că acest proiect respectă prevederile constituționale”

Premierul Ilie Bolojan a tot explicat că, dincolo de argumente ce țin de echitate socială, situația economică impune modificări ale condițiilor și vârstei de pensionare în toate domeniile care beneficiază de așa-numitele pensii speciale.

Premierul şi-a exprimat speranţa ca, la CCR, să se constate că măsurile propuse de Guvern sunt corecte din punct de vedere social şi etic, şi sunt constituţionale.

„În ceea ce privește decizia Înaltei Curți de a contesta proiectul, e decizia Înaltei Curți. Eu sper că acest proiect, așa cum am spus și data trecută, respectă prevederile constituționale și dacă data trecută, așa cum știți, cu un vot de 5 la 4 în Curtea Constituțională, s-a considerat că perioada de așteptare de 10 zile nu a fost suficientă, acum, și prin concursul CSM, am respectat acest aspect care ține de avizare, chiar dacă avizul a fost negativ, dar aceste aspecte de neconstituționalitate pe probleme de proceduri, astăzi nu se mai pune. Sper să se ajungă pe fond și să se constate că măsurile propuse de Guvern nu doar sunt corecte din toate punctele de vedere, social, al unei echități, al unui sistem de pensii sustenabil, dar sunt și constituționale”, spunea Ilie Bolojan.

RECOMANDAREA AUTORULUI