CCR a aprobat creșterea taxelor din 2026. Judecătorii urmează să se pronunțe și pe legea pensiilor magistraților

UPDATE 2: CCR a aprobat creșterea taxelor din 2026. Judecătorii urmează să se pronunțe și pe legea pensiilor magistraților

Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, sesizarea AUR la legea privind pachetul doi de măsuri fiscal-bugetare. Acesta prevede majorări ale taxelor locale, inclusiv creșteri de până la 80% pentru locuințe, precum și introducerea principiului „poluatorul plătește” la impozitele auto.  Prin urmare, legea este constituțională și merge la promulgare.

„Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor – respingere”, a decis CCR, miercuri dimineață.

AUR a contestat la CCR Legea care stabileşte măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi modifică şi completează acte normative.

FLASH NEWS Bolojan discută cu patronatele și sindicatele salariul minim pe 2026. Premierul vrea înghețarea lui:„Pentru salariul minim nu avem spații de creștere”

12:45

SOCIAL România ar putea exporta ouă în Israel. O delegație sanitară israeliană a vizitat țara noastră

12:42

Această lege vizează majorarea unor taxe şi impozite pe locuinţe, terenuri, maşini şi dividende, precum şi a unor tarife pentru colete, măriri pe care Guvernul ar urma să le aplice de la începutul anului viitor.

UPDATE 1: Judecătorii CCR au intrat în ședință. Proiectul legii pensiilor magistraților este al treilea pe ordinea de zi.

STIRE INIȚIALĂ:

Curtea Constituțională a României analizează miercuri sesizarea transmisă de Înalta Curte de Casație și Justiție privind legea pensiilor magistraților, act normativ pentru care premierul Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament. La începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți au hotărât trimiterea acestei legi spre control constituțional.

Motivele invocate de ÎCCJ

ÎCCJ precizează, în comunicatul său, că: „Prin votul exprimat, judecătorii Instanţei supreme transmit un ‘nu’ răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”.

Actul normativ contravine „nu mai puţin” de 37 de hotărâri obligatorii ale Curții Constituționale și unui număr semnificativ de principii fundamentale ale statului de drept.

Instanța supremă subliniază că principalul motiv este încălcarea statului de drept, al independenței justiției și al securității juridice.

„Principalele motive de neconstituţionalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”.

Bolojan: „E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie”

În timpul ședinței Parlamentului în care Executivul și-a asumat răspunderea pentru pachetul al doilea de reforme, premierul Ilie Bolojan a afirmat că magistrații se pot pensiona în prezent la 48-49 de ani, în condițiile în care pensia medie în sistem depășește 24.000 de lei, iar unele pensii – mai ales ale celor care au ocupat funcții de conducere – ating 35.000-40.000 de lei.

„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va creşte de la 25 de ani la 35 de ani, aşa cum este cazul pentru ceilalţi cetăţeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remuneraţie netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaţionale sau Constituţiei”, spune Bolojan.

Legea pensiilor magistraților intră a doua oară la testul CCR

Ar fi pentru a doua oară când legea pensiilor speciale ajunge pe masa CCR. Guvernul a trecut prin aceeași procedură și în iulie, când a venit în Parlament cu un proiect asemănător, doar că atunci nu avea avizul consultativ al CSM.

Documentul a fost contestat la Curtea Constituțională de Înalta Curte, care a spus că opt articole sunt neconstituționale și că „a fost ignorată, încă o dată, importanța pensiei de serviciu în economia principiului independenței justiției”.

Pe 20 octombrie, CCR, la limită ca vot, a decis că proiectul încalcă Constituția pentru că Guvernul nu a așteptat avizul CSM înainte să-l adopte, chiar dacă acest aviz este doar consultativ.

Pentru noul proiect, cel care va ajunge luni în Parlament, avizul CSM a sosit săptămâna trecută la Guvern și a fost negativ.

Magistrații, fie prin CSM, fie prin asociațiile profesionale, s-au opus din start acestei inițiative, pe care premierul Ilie Bolojan a susținut în repetate rânduri că o vede ca pe o necesitate pentru a corecta o inechitate socială.

RECOMANDAREA AUTORULUI

• Ilie Bolojan “speră” ca proiectul de lege pe pensiile magistraților să fie constituțional: “Soliditatea coaliției se testează la moțiunea de cenzură”
• Premierul Ilie Bolojan și-a angajat din nou răspunderea în Parlament pe pensiile magistraților