Cum arăta o femeie care trăia în Epoca de Piatră. Indiciile oferite de „o gumă de mestecat neolitică”

Este pentru prima oară când cercetătorii au reușit să extragă un genom uman complet din altceva în afară de oase omenești, au comunicat cercetătorii.

Dr. Hannes Schroeder de la Universitatea din Copenhaga a mai spus că „guma de mestecat”, respectiv o bucată de scoarță de mesteacăn, reprezintă o sursă valoroasă de AND neolitic, în special pentru perioadele din care nu ne-au rămas rămășițe omenești. „E uimitor că s-a descoperit un genom uman complet, extras din altceva decât oase”, a adăugat ea.

Codul genetic al femeii a fost descifrat până ce a devenit posibilă reconstituire amodului în care arăta aceasta, a relatat BBC. Din punct de vedere genetic, este extrem de probabil  să fie înrudită cu populația de vânători-culegători din Europa continentală, având piele întunecată, păr închis la culoare și ochi albaștri. Este posibil ca femeia să facă parte din grupul de origine vest-europeană care s-a stabilit în nordul continentului după ce s-au retras ghețarii, cu aproximativ 6.000 de ani în urmă.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Marius Tucă: Ciucu, întâiul userist al PNL-ului, a fost votat de 5% din populația Bucureștiului

23:56

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Marius Tucă explică de ce depinde viitorul politic al Ancăi Alexandrescu: „Ține de relația ei cu George Simion”

23:26

Alte trăsături genetice decodificate oferă indicii cu privire la modul de viață din Syltholm, situat pe insula daneză Lolland din Marea Baltică. Pe baza AND-ului s-a stabilit că din alimentația populației respective făcau parte alimente precum alunele și rațele Mallard.

„Este cel mai mare sit archeologic danez din Epoca de Piatră, iar descoperirile sugerează că locuitorii din vechime ai zonei exploatau deja resursele naturale în perioada neolitică, atunci când agricultura și domesticirea animalelor au apărut în sudul Scandinaviei”, a declarat Theis Jensen de la Universitatea din Copenhaga.

Cercetătorii au extras și urme genetice din microbii păstrați în bucata de scoarță de mesteacăn, găsind agenți patogeni responsabili pentru boli precum pneumonia, dar și alți viruși prezenți în mod obișnuit în cavitatea bucală a oamenilor.

AND-ul a fost păstrat într-o bucată de scoarță de mesteacăn de culoare neagră care, prin încălzire, era folosită pentru lipirea uneltelor din piatră. Ipotezele cercetătorilor în ceea ce privește prezența urmelor de dinți sugerează că substanța era mestecată, pentru a deveni mai maleabilă sau chiar pentru a vindeca durerile de dinți.

Rezultatele cercetării au fost publicate în „Nature Communications”.